Drepturile minorităților românești din jurul frontierelor

Articol disponibil în: Magyar Română

Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului este în plină desfășurarea. Astăzi, au abordat subiectul minorităților românești din jurul frontierelor. Tematica zilei mai pe larg: Drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani și relațiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu- cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Albania, Grecia. Comunitățile românești din vecinătate și din Balcani între afirmare identitară și deznaționalizare.

Astăzi au vorbit invitați ca: Vasile Tărâțeanu (academician și poet din Ucraina), Daniel Mardu și Predrag Balașevici (reprezentanții minorităților români din Serbia), Ivo Gheorghiu (reprezentantul minorităților români din Bulgaria), senatorul Viorel Badea și nu în ultimul rând gazda evenimentului, Vlad Cubreacov.

Primul care a luat  cuvântul a fost domnul Vasile Tărâțeanu, dar înainte de a lua microfonul în mână și a spune lucrurile negru pe alb, Vlad Cubreacov a înmânat o diplomă care reprezintă munca și devotamentul cu care luptă pentru românii din Ucraina. Vasile Tărâțeanu și-a început discursul spunând că acest loc, Izvoru Mureșului, înseamnă pentru el o consolidare.
Minoritatea română din Ucraina constituie al treilea grup etnic. Deși este al treilea, românii din Ucraina asistă la un proces de asimilare și deznaționalizare. Vasile Tărâțeanu spune, cu părere de rău, faptul că deși au avut inițiative legislative pentru a îmbunătăți situația românilor de acolo, aceste legi au fost anulate, respinse. Din cauza politicii „dezastruoase” școlile se află într-un pericol permanent, numărul școlilor a fost redus într-un mod șocant. Domnul Vasile a confirmat faptul că chiar în aceste zile vor fi închise 3 școli cu predare în limba română, deși sunt niște școli foarte bine dotate. Ucraina nu editează cărți în limba română, manuale în limba română, toate acestea fiind aduse din România. În foarte multe cazuri acestea dispar pur și simplu. Chiar și în multe biserici ale românilor se țin deja slujbe în limba țării. Din păcate din Ucraina pleacă din ce în ce mai multe familii români în speranța unui trai mai bun în străinătate.

A fost prezentată și situația românilor din Serbia, cum trăiesc ei în Voivodina, respectiv în Timoc. Cei doi reprezentanți care au vorbit astăzi la Universitatea de Vară, au spus clar faptul că România nu sprijină minoritățile din Serbia. Faptul că Serbia este pe „drumul către Europa” se vede, fiindcă minoritatea română începe să aibă drepturi. „Nu e totul așa de negru, există și lucruri mai luminate„. Reprezentanții din Serbia au confirmat faptul că au fost la Bruxelles, pentru a se prezenta ca minoritate, împreună cu alte minorități din Serbia, de aici au avut de câștigat faptul că biserica ortodoxă este mai apreciată în Serbia. Din păcate însă, după statistica unui matematician român din Serbia, românii de aici vor fi deznaționalizați până în anul 2050. Fără ajutorul României se vor pierde. Din păcate, din partea României promisiuni au fost mari și multe, dar nu s-a făcut nimic. Nu s-a investit nici în Voivodina, nici în Timoc. „Nu avem nevoie de diplomați care sunt în momentul de față, ne fac de rușine”- Predrag Balașevici. Acești români trebuie să se descurce singuri, din păcate acestor români nu li se acordă cetățenie română.  „Când ne va putea ajuta România? Dacă astăzi nu, când?„– cu aceste întrebări și-au încheiat gândurile cei doi reprezentanți din Serbia.