Search
marți 19 septembrie 2017
  • :
  • :
reclamatie

Nașterea Maicii Domnului. Un copil dorit şi dobândit prin rugăciune din părinți sterpi

Astăzi, 8 septembrie, creștini sărbătoresc  Nașterea Maicii Domnului. Cunoscut în popor ca Sfânta Măria Mică, este primul mare praznic împărătesc al noului an bisericesc început la 1 septembrie, iar cifra 8 simbolizează veşnicia, viaţa fără de sfârşit.

Naşterea Maicii Domnului nu e relatată în Sfânta Scriptură. Teologii au centralizat, însă, detalii ale evenimentului provenite din scrieri apocrife.

maria-mica-1Părinții Sfintei Fecioare erau de spiță împărătească și de neam preoțesc. Ioachim era urmaș al regelui David, iar Ana era din casa lui Aaron, locuind împreună în orășelul Nazaret din Galileea.

Însă cei doi erau sterpi, iar tradiția spune că priveau neputincioși la tot ce era roditor pe pământ. În societatea iudaică se considera că familiile fără copii nu au binecuvântarea dumnezeiască, iar cei doi erau înaintați în vârstă și fără copii. Se rugau neîncetat lui Dumnezeu, cu durere și multe lacrimi. Sfântul Ioan Damaschin spune că  firea celor doi s-a biruit prin har și a rămas supusă acestuia. Nu a luat-o înaintea harului. A așteptat neroditoare, până când harul a înflorit rodul. Arhanghelul Gavriil s-a arătat fiecăruia dintre ei, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt și va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Astfel, deși născută în chip firesc din Drepții Ioachim și Ana, Maica Domnului a fost și rodul rugăciunilor, făcute cu lacrimi şi cu frângerea inimii, de către părinţii ei.

Un rod al îndurării lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut şi dobândit prin rugăciune.

Părinții i-au pus numele Maria, care înseamnă Doamnă sau Stea, arătând mai înainte strălucirea vredniciei ei de Maică a Stăpânului tuturor.

După naştere, când Maria a împlinit trei ani, Ioachim şi Ana și-au împlinit făgăduința și au adus-o la templul din Ierusalim.

Viața Fecioarei Maria a fost una de dăruire totală, de jertfă curată și de slujire cu dragoste deplină a lui Dumnezeu, fiind un model desăvârșit pentru oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Este fiinţa care avea să fie Mama lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, făcut om pentru mântuirea lumii.

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului ne arată că Sfânta Fecioară Maria este simbolul bunătății și al harului, în calitatea sa de Născătoare de Dumnezeu și Maică a neamului omenesc.

Cinstirea pe care Biserica o acordă Maicii Domnului este mai presus de cea a sfinților și a îngerilor, începutul și sfârșitul anului bisericesc fiind sub ocrotirea și binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria. Acest eveniment important din istoria răscumpărării arată că începutul anului bisericesc corespunde cu începutul mântuirii neamului omenesc. Dacă prin Eva a intrat păcatul în lume, prin Fecioara Maria („noua Eva“) a venit mântuirea tuturor oamenilor.

 O, Preacurată şi Preasfântă, dumnezeiască Pruncă Maria, care te-ai născut spre bucuria şi mântuirea a toată lumea, ascultă rugăciunile nevrednicilor robilor tăi, care cu credinţă şi cu evlavie, din inimă lăudăm naşterea ta cea preacinstită şi cerem prin tine, de la Dumnezeu, iertare păcatelor noastre, pace şi mare milă, cântându-I: Aliluia! (Condacul 13, Acatistul Nașterii Domnului).



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *