Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

ONG-urile de mediu din Harghita: Natura va avea enorm de suferit

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu sau ai altor entităţi care administrează arii protejate din Harghita şi-au exprimat, joi, indignarea faţă de schimbarea legislaţiei de mediu privind managementul ariilor protejate, avertizând că natura va avea foarte mult de suferit, iar mulţi specialişti recunoscuţi internaţional vor pleca din ţară sau se vor îndrepta către alte domenii, informează Agerpres.

Directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, una dintre cele mai mari finanţatoare a proiectelor de mediu din România, Potozky László, a declarat într-o conferinţă de presă că adoptarea OUG 75/2017, „în joia neagră a biodiversităţii din România”, a eliminat calitatea de custode, ca formă de administrare a ariilor protejate, „o formă de administrare care timp de 19 ani a fost singura care a dat rezultate la nivelul acestor arii protejate”, dar a eliminat şi organizaţiile neguvernamentale din rândul entităţilor care pot administra aceste arii naturale protejate.

Potozky László a precizat că nu înţelege care a fost urgenţa care a dus la adoptarea acestei ordonanţe în ultima şedinţă de Guvern şi a arătat că peste 96% dintre ONG-urile care deţineau ariilor protejate au fost evaluate pozitiv de Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate (ANANP), în urmă cu câteva luni, iar acum s-a luat brusc decizia eliminării acestora din activitatea de administrare a ariilor naturale.

În context, Imecs Istvan, de la Organizaţia „Geo Ecologică Accent” din Băile Tuşand, custode în situl natural din zona Ciucului de Jos, a punctat faptul că scoaterea organizaţiilor neguvernamentale, ca posibil administratori ai ariilor naturale, reprezintă o discriminare şi a arătat că la nivel naţional sunt 62 de organizaţii neguvernamentale, care administrează 127 de arii protejate.

„La nivel de ţară sunt, în momentul de faţă, undeva la 1.100 de persoane care lucrează activ în acest domeniu şi asta reiese din rapoartele anuale care sunt trimise la APM. ANANP-ul doreşte să administreze, la nivel de ţară, cu 400 de persoane. Dar, atenţie 1.100 de persoane, lucrează pe 40% din arii protejate, pentru că 60% nu au custozi sau administratori. Noi estimăn la 2.000-3.000 de persoane care ar fi ideal la nivel de ţară ca să administreze toate ariile naturale, iar ANANP-ul doreşte, după înfiinţarea structurilor teritoriale, să contracteze, nu ştim cum, când, pe cine, cum, în total 400 persoane”, a spus Imecs Istvan.

De altfel, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat, Potozky László, a avertizat că mulţi dintre specialiştii în biodiversitate din zona ONG-urilor de mediu din România, apreciaţi la nivel internaţional, vor pleca din ţară sau vor alege alte domenii.

„Pe aceşti oameni probabil îi vom pierde, pentru că foarte puţini se vor angaja la ANANP, sau dacă se vor angaja vor deveni frustraţi pentru că s-ar putea să li se spună ‘nu comenta’, când va veni vorba de un aviz pe care, poate, nu l-ar fi dat pe vremea când erau custozi. Părerea mea este că OUG 75 reprezintă pentru mediu, pentru biodiversitate, ceea ce a vrut să reprezinte OUG 13 pentru Justiţie”, a arătat Potozky László.

El a mai precizat că fundaţia pe care o conduce a finanţat, în ultimii 19 ani, 401 proiecte de mediu ce au vizat ariile naturale protejate, în valoare de 24 milioane de lei, iar în viitor Fundaţia pentru Parteneriat nu va mai putea aloca bani pentru aceste arii protejate, întrucât „ar fi hilar să finanţeze statul”, în contextul în care „statul a investit zero lei în ariile protejate din România, ai căror custozi au fost ONG-urile”.

De asemenea, Potozky László a menţionat faptul că, prin eliminarea acestor ONG-uri, se va pierde legătura cu comunităţile locale, legătură creată în 19 ani, iar oamenii „vor şti şi mai puţin ce înseamnă o arie protejată, o specie protejată, ce au voie şi ce nu au voie să facă într-o arie protejată”.

Prezent la conferinţa de presă, Isán Csongor, de la Asociaţia „Coridorul Verde”, custodele sitului Natura 2000 din zona Porumbeni, a spus că este neliniştitor faptul că „se intervine atât de rapid şi strict într-o problematică care necesită o mai bună fundamentare” şi există temerea că natura va avea foarte mult de suferit. Isán Csongor a arătat că nu reprezintă nicio problemă că statul român doreşte să se implice în administrarea ariilor naturale, dar nu se cunosc exact termenii şi forma în care se va face, iar până atunci nu se ştie ce sa va întâmpla cu ariile naturale.

La rândul său, directorul Rezervaţiei Lacul Sf. Ana – Tinovul Mohoş, Gavril Hadâmbaş, a spus că Lacul Sf Ana -Tinovul Mohoş este prima arie naturală din Harghita care va avea de suferit, dacă va rămâne fără custodie, întrucât în fiecare an se adună din zonă 60 de tone de deşeuri aruncate de turişti. În plus, a precizat acesta, „vor apărea cete de hoţi” , dar şi construcţii ale celor care doresc să investească în zonă. De asemenea, nu se ştie ce se va întâmpla cu Tihovul Mohoş, o rezervaţie ştiinţifică unde nu se poate intra decât cu ghid. Gavril Hadâmbaş a vorbit şi de condiţiile grele în care locuiesc custozii în vârful muntelui, inclusiv în timpul iernii, susţinând că este puţin probabil ca un funcţionar de la ANANP să facă naveta în fiecare zi la Lacul Sfânta Ana.

Participanţii la conferinţa de presă au adus în discuţie şi faptul că multe ONG-uri derulează proiecte europene, de milioane de euro, pentru elaborarea sau implementarea planurilor de management ale ariilor naturale şi nu ştiu, în acest moment, dacă mai pot continua respectivele proiecte.

„Avem un proiect european câştigat, avem contract pentru realizarea planului de management, nu ştim însă dacă trebuie să-l parcurgem, să nu-l parcurgem, acum suntem în faza de începere şi este o confuzie absolută. Este vorba de mulţi bani, este un contract semnat pentru banii aceştia şi nu ştim ce să facem. Acesta nu e un joc, dar simţim că îşi bat joc de noi”, a declarat reprezentantul Asociaţiei Pogány-Havas, Domokos Peter, care administrează două situri Natura 2000.

Cei prezenţi au susţinut că Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejată va fi „înmormântată” în activitatea de avizare şi au pledat pentru un parteneriat cu statul, un co-management care este foarte des întâlnit la nivel internaţional, în folosul biodiversităţii din România.

„Ar trebui avut în vedere un singur lucru – ce este mai bine pentru natură, asta ar trebui să fie principalul element care ar trebui să ghideze toate discuţiile, toate colaborările, toată legislaţia, toată activitatea legislativă. Fiindcă vorbim de singurul aspect cu care România se poate mândri că este pe primul loc în Europa – biodiversitatea. Nimeni nu mai are biodiversitate cum avem noi, încă (…). Şi tindem s-o căsăpim cu decizii pripite, neaprofundate şi cu ocolirea voită a consultării publice”, a menţionat directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din România, Potozky László.

Sursa: AGERPRES




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *