Harghita – o zonă captivă în sărăcie din cauza barierelor lingvistice și a politicii locale

Articol disponibil în: Magyar Română

De ani de zile, județul Harghita se află printre cele mai sărace regiuni din România, iar acest lucru nu este un secret pentru nimeni. Cu toate acestea, ceea ce frapează este lipsa de voință și viziune a autorităților locale, în special a factorului politic, care nu reușește să ofere soluții viabile pentru a atrage investitori și a dezvolta județul. Harghita rămâne blocată în stagnare, în timp ce alte județe din România avansează, atrag investiții și creează locuri de muncă bine plătite.

O problemă majoră este bariera lingvistică impusă chiar de politic. Deși trăim într-o țară europeană, în Harghita, limba maghiară este folosită în toate aspectele vieții publice, limitând accesul la investiții și colaborări din afara regiunii. Această realitate creează o situație nefavorabilă atât pentru investitorii români, cât și pentru cei europeni, care sunt descurajați să investească într-o zonă unde nu se pot adapta ușor din cauza limbii.

Deși autoritățile locale continuă să susțină că sunt deschise investițiilor, în practică, doar investitorii din Ungaria, și aceia puțini, par să mai fie interesați. Din păcate, aceștia vin deseori pentru a profita de forța de muncă ieftină, iar beneficiile pe termen lung pentru județ sunt minime. Oportunitățile de muncă plătite decent sunt rare, iar majoritatea locuitorilor sunt forțați să accepte salarii mici, în timp ce standardul de viață stagnează.

Un alt aspect ignorat este lipsa unor școli profesionale bine dezvoltate în Harghita. Într-o perioadă în care multe regiuni din România se concentrează pe dezvoltarea învățământului tehnic și a școlilor de meserii, Harghita rămâne în urmă. Din păcate, politicile locale, puternic influențate de lideri cu agende separatiste, nu reușesc să înțeleagă că educația practică este cheia pentru atragerea de investiții în industrie și pentru crearea de locuri de muncă atractive pentru tineri. Fără o infrastructură educațională modernizată, capabilă să pregătească forță de muncă calificată, județul va continua să fie o zonă neatractivă pentru investitori.

Ceea ce este cel mai grav este faptul că, din cauza acestor politici locale ineficiente, nu suferă doar adulții, ci și tinerii. Copiii din Harghita cresc într-un mediu în care viitorul pare să fie unul fără perspective reale. Mulți dintre ei nu văd nicio oportunitate de a rămâne în județ și aleg să plece, fie în alte regiuni ale României, fie în străinătate, în căutarea unui trai mai bun.

Este de-a dreptul tragic că sute de mii de oameni din Harghita sunt ținuți captivi într-o stare de sărăcie și stagnare, nu din lipsă de potențial, ci din cauza ambițiilor și intereselor politice înguste ale unei mici elite locale. Factorii de decizie preferă să mențină această barieră lingvistică și să se bazeze pe o strategie izolată care, în loc să deschidă județul către noi oportunități, îl ține blocat în trecut.

Pentru Harghita, soluția nu este complicată: trebuie să fie deschisă către România și către Europa. În loc să fie o enclavă lingvistică, ar trebui să devină o zonă atractivă pentru investitori din toată țara și din Uniunea Europeană. Reforma educației, în special în domeniul școlilor de meserii, și adoptarea unei politici lingvistice deschise, care să nu excludă româna și engleza din viața publică, ar fi primii pași spre dezvoltare. Până atunci, însă, Harghita va rămâne prinsă în sărăcie și izolare, iar oamenii care locuiesc aici nu vor vedea nicio schimbare reală în viața lor.

I.R.