Ungaria cumpără în liniște Transilvania de la români Sau cum se va desprinde Transilvania de România …

De A.R. Pe mart. 23, 2021

Articol disponibil în: Magyar Română

Nu există revizuire teritorială fără revizuire economică. Pentru ca Transilvania să se întoarcă acasă, este esențial ca majoritatea economiei regiunii să fie în mâinile Ungariei; dacă se va realiza acest lucru, va fi, de asemenea, în interesul investitorilor străini să restituie zona Ungariei. Pe lângă maghiari, cei mai mari investitori transilvăneni sunt italieni, germani, austrieci și olandezi. Trei dintre ei au susținut anterior Ungaria în executarea revendicărilor sale teritoriale …

Ocupația economică maghiară în Transilvania

Transilvania, este una dintre cele mai populare destinații pentru exporturile de capital maghiar. Deja în 1999, exporturile de capital maghiar către statul vecin au stabilit recorduri.

Schimbarea regimului a avut loc și în România în anii 1989-90, iar Transilvania era din punct de vedere economic cu mult în fața teritoriilor Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, țara nu a avut rezultate foarte bune din punct de vedere economic, iar măsurile de austeritate introduse au încetinit creșterea economică până la sfârșitul deceniului, au sporit soldurile comerciale externe și au crescut deficitele bugetului central.

Unul dintre cei mai importanți factori care au influențat investițiile străine directe în anii 1990 a fost oportunitatea oferită de privatizare. Deși privatizarea a avut loc într-un mod dezordonat în prima jumătate a anilor 1990 în condiții politice, până în a doua jumătate a deceniului condițiile legale au fost stabilite și ușurate, deschizând posibilitatea companiilor străine (inclusiv maghiare) de a-și investi capitalul în economia românească. În 1995, Parlamentul maghiar a adoptat legea XCV privind schimbul valutar, care în 1996 a mărit valoarea exporturilor de capital față de investițiile din 1995 aproape de patru ori. Schimbarea este și mai mare în 1997: este o creștere de peste șase ori față de 1996 și de peste 14 ori mai mare decât cea din 1995 (sursă). Astăzi, există aproximativ 12.000 de companii cu interese maghiare în România.

Capital maghiar în Transilvania

Transilvania este unul dintre cele mai populare domenii ale exporturilor de capital maghiar de mulți ani. În 1999 exporturile de capital maghiar către România au înregistrat un record. 90% din investițiile patriei mamă trunchiată au ajuns în regiunea transilvană, restul de aproximativ 10% se distribuie între celelalte regiuni, dar în mare parte se limitează la București. Până în anul 2000, numărul companiilor maghiare și valoarea investițiilor lor au jucat un rol de lider în regiunea transilvană, iar în România în ansamblu, Ungaria ocupă locul 12 cu un capital social de 153,5 milioane USD investit în această perioadă.

Între 1990 și 2000, datorită numărului mare de întreprinderi mici și mijlocii, Ungaria se află într-o poziție mai bună în ceea ce privește numărul de companii înregistrate: cu 3306 de companii, reprezentând 4,3% din toate asocierile în participație, suntem a șaptea țară pe listă. Dintre țările CEFTA, cea mai mare investiție a fost făcută de Ungaria: 82,8% din asocierile în participație și 77,3% din capitalul în valută străină provin de aici. (Sursa: Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București. Oficiul Național al Registrului Comerțului )

În anii 1990, nu existau companii maghiare cu intensitate de capital în economia ungară în transformare și existau încă multe oportunități neexploatate în noua economie de piață maghiară. Prin urmare, inițial primele investiții în Transilvania au apărut în principal în sectorul comerțului cu amănuntul, folosind în principal legături de familie.

Distribuția companiilor deținute în Ungaria în județele române, cu excepția Transilvaniei, proporția investițiilor maghiare în România este neglijabilă (investitorii maghiari nu sunt prezenți nici în cele mai populate 3 județe din Transilvania) (2000)

Înaintea multinaționalelor străine, câteva companii mari maghiare au început deja să se extindă în România, precum MOL, TVK, Zalakerámia, Caola, Richter, Dunapack și Pannonplast. În unele cazuri, este o investiție de milioane de dolari. Richter Gedeon Rt. a cumpărat 51% din acțiunile Armedica, o companie românească de comercializare a produselor farmaceutice, a investit un capital semnificativ mai mic decât MOL Rt. Pannonpack Rt. a înființat o filială în Miercurea Ciuc numită Pipin-România cu proprietate 100% maghiară. Produc țevi din plastic utilizate pentru construcția infrastructurii.

Despre investitorii maghiari din România se poate spune că în mod clar vor să investească doar în Transilvania, celelalte regiuni nu sunt atât de interesante pentru investitorii maghiari, mai mult, aspectul numărul unu pentru companiile maghiare este distanța mică față de granița cu Ungaria, al doilea aspect fiind infrastructura.

Investițiile străine directe totale în Transilvania – Transilvania de Nord așteaptă ungurii și din punct de vedere economic

Valoarea portofoliului de investiții străine directe (ISD) al Transilvaniei a crescut constant în ultimii ani, atrage atenția analiza Erdelystat.

Investiții străine directe (ISD) în Transilvania (sursa: Transilvania) — Investiții străine directe (ISD) în Transilvania (sursa: Erdelystat)

În 2018, cea mai mare parte a ISD din România a venit din Olanda (19,4 miliarde EUR), reprezentând 23,9% din investițiile străine directe în România. Germania se află pe locul al doilea, cu 10,3 miliarde EUR, reprezentând 12,7% din stocul ISD. Al treilea investitor este Austria, cu 9,9 miliarde de euro (12,2%). Ungaria nu se află pe podium în ceea ce privește România în ansamblu (dar oricum nu ne interesează Regatul, doar Transilvania), dar putem negocia cu ușurință prin investițiile străine directe, astfel încât să putem ieși bine …

Investițiile străine directe sunt utilizate mai ales în industrie, în special în industria prelucrătoare. Alte sectoare importante în care s-a utilizat capital străin semnificativ în ultimii 12 ani: comerț, construcții, servicii financiare și de asigurări.

Banatul și Transilvania de Sud au cele mai mari stocuri de ISD. În Banat, stocul ISD este extrem de ridicat în județele Timiș și Arad. Analiza Erdelystat arată că acest lucru se datorează companiilor semnificative la nivel internațional din județul Timiș, precum Hella (iluminat auto) și Continental (anvelope auto), precum și Aptiv Technology (piese auto) din America de Nord și TRW ( sisteme de frânare). Există, de asemenea, mai multe companii implicate în industria auto în județul Arad: compania americană Takata România SRL (airbag-uri), compania germană Webasto (sisteme de răcire și încălzire auto) și producătorul japonez de piese auto Yazaki. În regiunea sudică a Transilvaniei, județul Brașov are o atracție semnificativă în ceea ce privește ISD. Cea mai mare companie din județul Brașov este Autoliv, deținută de Suedia, care produce centuri de siguranță, airbaguri și volane. Valoarea ISD este, de asemenea, ridicată și în județul Alba, întrucât aici funcționează Star Assembly (transmisii automate) deținută de Mercedes-Benz, cea mai mare companie din Transilvania.

Județele Cluj și Mureș au, de asemenea, un stoc semnificativ de ISD, cu o serie de mari companii deținute de străini, precum Bosch. Examinând județele Transilvaniei, județul Timiș are un indicator ISD/ locuitor extrem de ridicat, aici ISD pe cap de locuitor este de 6214 euro (media națională este de 4092 euro / locuitor). Polul opus este reprezentat de județul Harghita, unde valoarea este de doar 365 euro/ locuitor. Zonele din Ținutul Secuiesc, Transilvania de Nord și Partium sunt ascunse, în așteptarea investitorilor maghiari și a revizuirii economice maghiare.

Stocul ISD din Partium, Transilvania de Nord și Ținutul Secuiesc este foarte scăzut în comparație cu celelalte trei regiuni transilvănene. Aceste zone sunt în mare parte importante doar pentru Ungaria, sunt neglijate atât de români, cât și de investitorii străini. Dezvoltarea lor așteaptă Ungaria.

Numai Transilvania este de interes pentru investitori – și și pentru noi!

În ultimii ani, valoarea investițiilor străine directe în România a crescut constant – subliniază analiza Transilvaniei. În 2018, stocul ISD al Transilvaniei a fost de aproape 19 miliarde de euro, în timp ce stocul ISD al Munteniei și al Moldovei a fost de doar 13 miliarde de euro, ceea ce înrăutățește și mai mult situația Regatului, deoarece aproape tot acest capital străin a circulat către capitală.

Bucureștiul, de ani de zile, pare să facă totul cu putință să se îndepărteze de Transilvania, evitând dezvoltarea infrastructurii, amână în mod constant construirea de autostrăzi între capitală și orașele din Transilvania. Acest lucru este avantajos pentru noi, ungurii. Între timp, Ungaria predă autostrăzile moderne care duc spre Transilvania și intenționează, de asemenea, să construiască o super-cale ferată Budapesta-Cluj-Napoca.

Maghiarii au văzut ocazia – economia maghiară câștigă teren în Transilvania și astăzi

Datorită lui Lőrinc Mészáros, un teren mai mare din Transilvania a ajuns în mâinile maghiarilor

Antreprenorul maghiar se extinde în regiune, deoarece a devenit recent proprietarul a 1.290 de hectare de teren din Transilvania. Grupul Mészáros și-a organizat anterior interesele agricole într-o societate holding, cele 40 de companii urmând să fie fuzionate de Talentis Agro Zrt. fondată în februarie anul trecut. Odată cu achiziționarea unei afaceri transfrontaliere, o proprietate transilvăneană a fost adăugată portofoliului său. Cu toate acestea, Talentis Agro deține o participație pe termen lung nu numai la companii cunoscute ale lui Meszaros, cum ar fi Búzakalász 66 ′ Kft. sau Vivienvíz Kft., ci și la Farmland Development Srl. Din anexa bilanțului său reiese că este 100% proprietar într-o companie înregistrată în Marghita, județul Bihor. Talentis Agro a achiziționat Farmland Development Srl cu un capital social de 24,6 milioane de lei (aproximativ 5,2 milioane de euro) cu suma de 8,35 milioane de euro, aproximativ 2,7 miliarde de forinți.

De la Tibor Haász, primarul din comunei Mișca, județul Arad, a aflat 24.hu că pământul arabil cumpărat de olandezi a fost preluat de Mészáros Lőrinc. „Numele Farmland este cunoscut pe aici, au insistat cu putere”, a adăugat el. Odată cu pământul cumpărat de la olandezi, o felie de pământ din Transilvania a căzut astfel în mâinile maghiarilor.

Oportunitate pentru unguri: în România, 40% din terenul arabil se află în mâini străine

Ungurii nu numai că sunt foarte sârguincioși în achiziționarea de terenuri românești, se poate spune că și investitorii olandezi sunt foarte activi în achiziționarea de terenuri, dar nici italienii, germanii sau austriecii nu rămân mai prejos.

În România, comerțul cu teren arabil a fost liberalizat la 1 ianuarie 2014. Cetățenii și companiile din statele membre ale UE, Spațiul Economic European și Elveția sunt libere să cumpere teren arabil și păduri. Singura condiție este ca vânzătorul să-și anunțe intenția de a vinde primăriei locale timp de 30 de zile, indicând suprafața exactă, deoarece cetățenii români, coproprietarul terenului care urmează să fie vândut, proprietarul terenurilor agricole vecine și statul au drept de preemțiune. Nu există restricții cantitative. Este mai ușor pentru cetățenii din alte țări să înființeze o companie și să cumpere prin aceasta. Se estimează că 5,5 milioane din cele 13,3 milioane de hectare de teren arabil ale României sunt deținute de străini. Aproximativ 48 la sută din totalul de 13,8 milioane de hectare de pădure sunt deținute de stat, iar 200-250 de mii de hectare ar fi în mâini străine.

Deoarece cumpărătorii de terenuri olandezi nu bat la ochi, este mai ușor pentru unguri să cumpere terenuri de la alți proprietari străini decât de la români.

Maghiari bogați în Transilvania

Este interesant faptul că 10 maghiari figurează pe lista celor mai bogați oameni din România. Cel mai bogat maghiar din România este încă Zoltán Teszári, ale cărui active sunt în jur de 640-660 milioane de lei, aproximativ 44 de miliarde de forinți. Interesant este că acest lucru este suficient pentru locul 6 în lista generală. Cea mai cunoscută dintre interesele lui Teszári este Digi, care a devenit acum una dintre cele mai semnificative companii de telecomunicații din Europa. Miliardarii maghiari ai Transilvaniei pot juca un rol cheie în aducerea economiei transilvănene în mâinile ungurilor.

Revizuirea a avut loc deja în hochei, dar ungurii câștigă teren și în domeniul altor sporturi din Transilvania.

Din 2013, guvernul maghiar a alocat în total aproximativ 22,5 miliarde HUF (70 milioane EUR) academiilor transfrontaliere de fotbal, datorită cărora terenurile și stadioanele de fotbal din Transilvania se dezvoltă. Academia de Fotbal din Ținutul Secuiesc a fost prima investiție majoră a rețelei de academii de fotbal transfrontaliere a guvernului maghiar. Academia de Fotbal din Ținutul Secuiesc este de fapt o rețea care cuprinde mai multe orașe din secuime: Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Baraolt și Gheorgheni vor avea , de asemenea, subunități. Echipa academiei a primit 3,7 miliarde HUF, iar Sepsi OSK, care joacă în prima ligă, a primit 2 miliarde HUF de la Asociația Maghiare de Fotbal și a Fondului Gábor Bethlen . Sponsorii lui Sepsi OSK includ companii maghiare precum OTP, MOL sau chiar Gyermelyi.

Majoritatea asociației sportive Sepsi OSK se află în mâinile Ungariei, 51% din acțiunile sale sunt deținute de Hodut Rom SRL , filiala din România a companiei Hódmezővásárhelyi Útépítő Kft. din Ungaria (firmă de construcții drumuri-n.r.). Proprietarul companiei de construcții de drumuri Hódút Kft. este Károly Varga , președintele academiei de fotbal Felcsút. Noul stadion Sepsi OSK va fi construit pe parcelele de lângă Arena Sepsi. Terenul de 98.000 mp este deținut de Hodut Rom SRL, un investitor maghiar.

Echipa de fotbal Sepsi OSK, susținută de guvernul maghiar, a intrat în prima ligă în câțiva ani . Zoltán Szondy, directorul / președintele Clubului de Fotbal din Miercurea Ciuc, a subliniat: „Este important pentru noi ca limba de antrenament să fie maghiară, pentru că ne definim ca un club maghiar.” În prezent, 4-4500 de copii joacă fotbal în Academia de Fotbal din Ținutul Secuiesc.

Unul dintre obiectivele dezvoltării fotbalului ardelean este acela că, datorită naturalizării reduse, cei mai talentați copii vor putea participa la echipa națională a Ungariei fără obstacole. Slavă Domnului, oamenii din Secuime dobândesc în masă cetățenia maghiară. Cu aceasta, obiectivul guvernului maghiar pare să fie realizat, astfel încât teritoriile maghiare răpite, cum ar fi Ținutul Secuiesc, să poată fi incluse în fluxul sanguin al fotbalului maghiar.

Datorită sistemului academic din Bazinul Carpatic, se formează tinerele speranțe prin asociațiile din Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația și Slovenia.

Hocheiul a fost jucat împreună de ungurii din Ungaria Trunchiată și maghiarii din Transilvania de ani de zile: în 2008 , Grupul MOL a stabilit o cooperare de sponsorizare cu asociațiile maghiare și românești de hochei, în urma căreia echipele de primă clasă din cele două țări au un parteneriat comun, numit MOL Liga, în care se desfășoară și sezonul regulat al campionatelor naționale. În 2017,noul sponsor al turneului a fost Erste Bank , iar denumirea a fost schimbată în Erste Liga. De ani de zile se desfășoară și Gala Hocheiului Secuiesc-Maghiar, în care echipa de hochei din Ținutul Secuiesc joacă un meci amical cu echipa națională a Ungariei. Într-un meci din 2018, Csaba Böjte a spus: „Indiferent cine învinge, maghiarii câștigă”.

Din ce în ce mai mulți români își dau seama: Transilvania va fi separată de România!

Ilie Șerbănescu , analist economist român și fost ministru al reformelor, a analizat situația din regiunea transilvană din punct de vedere economic și a concluzionat că pentru Transilvania, Bucureștiul este cel mai slab pol de putere economică din regiune. Budapesta și Viena sunt mult mai puternice și mult mai aproape. Potrivit analistului, celelalte regiuni românești nu sunt interesate de investitori, toată lumea este interesată doar de Transilvania. În timp ce Bucureștiul a refuzat să construiască o infrastructură modernă, Transilvania s-a apropiat de Ungaria și Austria, autostrăzile au ajuns la granițele României din acea direcție și s-au mutat și spre vest din Transilvania. Bucureștiul devine din ce în ce mai izolat , spune el. Investițiile străine, blocate în Transilvania, majoritatea investițiilor germane, se opresc la Carpații de Curbură. Timișoara și Cluj-Napoca sunt conectate la București prin câteva zboruri pe săptămână, dar există câteva zeci de zboruri către Budapesta, Viena și Frankfurt. Iar politica va urma în cele din urmă economia. Secesiunea Transilvaniei de la București este probabil doar o chestiune de timp, subliniază el într- un articol publicat pe Jurnalul.ro.

România va pierde în curând Transilvania și nu poate face aproape nimic împotrivă, scrie Jurnalul. Secesiunea Transilvaniei de România depinde în esență de contextul internațional și de negocierile dintre marile puteri , care sunt deja în plină desfășurare. „După cum s-a dovedit deja, România este un simplu spectator al acestui lucru. În totalitate! Nici la secesiunea Transilvaniei, nu va fi altfel! Bucureștiul a predat străinilor resurse naturale, industrie, finanțe, bănci, păduri, terenuri. În ce măsură va fi diferit să predea și un anumit teritoriu? Aparent nominal, deoarece, de fapt, controlul economic a fost predat de mult. Bucureștiul va pierde Transilvania! Nu a făcut nimic pentru a-l păstra. Adevărata problemă este că va pierde nu într-o luptă, din cauza superiorității inamicului, ci în tăcere, pe Facebook”, conchide analistul.

Analistul român ridică, de asemenea, ideea unei posibile fragmentări a țării în cartea sa „Colonizarea și colonia actuală, România”. „Rezultă direct din toate acestea că România este produsul unei colonizări colective introduse în istorie de sistemul centru-periferie stabilit în UE. Fiecare dintre colonizatorii din UE – care oricum au secole de experiență în colonizare – are o bucată dintr-o „țară” numită România. Întrucât România este complet expusă din punct de vedere economic puterilor străine, țara va fi mai devreme sau mai târziu împărțită de colonizatorii săi, care nu sunt ruși, întrucât Rusia nu are nevoie de nimic din România, deoarece lucrurile valoroase au fost luate de mult de acolo de către occidentali. Potrivit economistului, ocupația Transilvaniei este în interesul comun al maghiarilor și al germanilor – de aici putem concluziona, de asemenea, că, în cazul unui eventual al„ III-lea dictat de la Viena ”, germanii ar sprijini din nou Ungaria în revendicarea de teritoriu.

Ilie Șerbănescu explică în carte că România nu a reușit să construiască o economie independentă de o sută de ani. În ultimii 15 ani, România a reușit să rămână practic lipsită de economie, fără nicio ocupație militară. În România, sectoare strategice precum sectorul bancar, energia, telecomunicațiile și agricultura sunt toate deținute de străini. Economia vorbește limba banilor, așa că noi, ungurii, avem ocazia să cumpărăm sectoarele bancare și energetice transilvănene, precum și agricultura și pământul, dacă facem o ofertă adecvată.

În cele din urmă, politica urmărește întotdeauna economia, așa că „separarea” Transilvaniei de București este probabil doar o chestiune de timp, conchide autorul. Deci, dacă reușim să separăm economia transilvană de România prima dată și să integrăm zona în fluxul sanguin al Ungariei (și prin noi în Europa de Vest), atunci, datorită investitorilor din Europa de Vest, secesiunea politică a Transilvaniei este doar o chestiune de timp.

La 30 august 1940, acum 80 de ani, reușisem deja să recuperăm Transilvania de Nord.

În 1938, datorită primului Dictat de la Viena, o fâșie de 11000 kmp din Slovacia , locuită 80% de maghiari , a revenit în Ungaria . Doi ani mai târziu, al doilea Dictat de la Viena a returnat partea de nord a Crișanei și Transilvaniei și Ținutul Secuiesc, cu o suprafață de 43 492 kilometri pătrați și un total de 2,46 milioane de oameni, din care 1,344 milioane (54,6 la sută) erau maghiari, români 1,068 milioane (43, 5 la sută) și 47.300 de persoane (1,9 la sută) germani.

Proporția ungurilor a fost cu 11,1% mai mare decât cea a românilor.

Ministrul român de externe Mihail Manoilescu și-a pierdut cunoștința în timpul discuțiilor, când a văzut noile frontiere.

Deciziile de la Viena au fost luate prin arbitrajul Italiei, Germaniei și Austriei, au fost recunoscute de Marea Britanie și Franța la acea vreme și, de asemenea, au fost recunoscute tacit de Rusia.

Putem conchide: acum 70-80 de ani, chiar în anii 1940 (!!!) maghiarii erau majoritari în jumătatea de nord a Transilvaniei. În cele 2-3 generații care au trecut de atunci, românii au reușit să inverseze proporțiile etnice în unele zone prin reașezare agresivă și asimilare violentă. Pentru noi, ungurii, 40-50 de ani ar fi probabil suficienți pentru a a întoarce proporțiile în avantajul nostru.

sursa: magyarokazigazsagert.blogspot.com