Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Cele mai mici salarii din România sunt în județul Harghita

Potrivit INS, cele mai mici salarii din România sunt în județul Harghita, județ care a înregistrat anul trecut un salariu mediu de 1.251 lei.
Cele mai mari salarii din România sunt în regiunea București-Ilfov – salariu lunar net de 2.400 lei, iar regiunea cu angajații cel mai prost plătiți a fost anul trecut regiunea Nord-Est, cu un salariu mediu net de 1.437 lei.
Județele cu cele mai mici salarii în 2014 au fost Harghita – 1.251 lei, Covasna – 1.267 lei, Vrancea – 1.300 lei, Vaslui – 1.304 lei și Teleorman – 1.320 lei.
Harghita – 1.251 lei
Covasna – 1.267 lei
Vrancea – 1.300 lei
Vaslui – 1.304 lei
Teleorman – 1.320 lei
Buzău – 1.326 lei
Caraș-Severin – 1.326 lei
Vâlcea – 1.337 lei
Ialomița – 1.362 lei
Călărași – 1.365 lei
De ce avem o situație așa dezastruoasă în Harghita, e o întrebare la care putem arăta liniștiți cu degetul spre clasa politică în ansamblul ei, deoarece este vizibilă defavorizarea zonelor cu populație predominant maghiară, dar cu certitudine putem să găsim o vină și clasei politice din Harghita care s-a obișnuit să stea în autoizolare și să își vadă de propriile interese, mai puțin de cele ale oamenilor care i-au ales.
Dacă e să facem o analiză mai concretă, pe subiecte vom vedea de ce investitorii români ocolesc județul Harghita și de ce nu se poate dezvolta aproape nimic aici.
În primul rând vorbim de bariera lingvistică impusă în mod ciudat în instituțiile publice, iar atunci când vorbim de investiții cei care investesc vor sa vadă și să înțeleagă ce se întâmplă într-o ședință de Consiliu Local sau Județean, cum se fac concesiuni, care sunt prețurile zonei, etc. Din păcate, aceste informații sunt accesibile doar vorbitorilor de limbă maghiară, ceea ce descurajează.
La fel, o situație ciudată apare atunci când vorbim de master-planuri regionale în care Harghita nu este introdusă sau invitată niciodată de județele din jur, deoarece niște politicieni harghiteni au decis că e bine să conteste granițele județului cu Neamțul, Bacăul și Covasna. Recent se discuta de exemplu la Neamț de reabilitarea drumului dintre Bicaz și Gheorgheni, dar neputând să stabilească până unde are de făcut fiecare județ nu s-a mai putut merge cu planul la București să se ceară bani. Deci, pe acest considerent, județele din jur evită să includă Harghita în planurile de dezvoltare regională.
De asemenea cei care se ocupă de construcții, instalații sau infrastructuri, deși au prețuri mai mici decât firmele din Harghita, nu prea reușesc să câștige licitații în zonă, acuzând că nivelul de corupție este mult prea mare.
Și forța de muncă calificată care vine din exteriorul României se răspândește pe tot teritoriul țări, dar evită județul Harghita din aceeași problemă numită barieră de limbă. De exemplu, de la revoluție și până acum, în jur de 100.000 de cetățeni din Moldova sau Ucraina au obținut cetățenia română și s-au integrat cu succes. Dintre aceștia, câteva mii erau profesioniști de excepție, medici, ingineri, arhitecți etc. În mai toate județele acești oameni au acoperit lipsa celor plecați în străinătate la muncă, desigur cu excepția județului Harghita. Dacă e să faci o comparație Între două orașe vecine, orașul Gheorgheni din Harghita și orașul Bicaz din Neamț, se poate vedea cu ochiul liber diferența creată artificial de bariera de limbă. În Gheorgheni nimeni nu investește, nimeni nu vine să se stabilească aici și toți tinerii vor sa fugă în orașe mai mari. În orașul vecin, Bicaz, o mare companie a preluat fabrica de ciment și a investit, o altă mare companie a cumpărat teren și a deschis o mare secție de fire și fibre sintetice, spitalul a fost dotat recent, pensiunile răsar una după alta și, că tot vorbeam de forța de muncă calificată și ieftină, în Bicaz, niște ingineri veniți din Moldova au deschis o secție de materiale plastice, 3 medici tot moldoveni și-au deschis cabinete și așa mai departe.
Din păcate, județul Harghita a ales să se comporte ca o zonă autonomă și toți ceilalți le-au respectat dorința și i-au tratat ca fiind o zonă în care etnicii maghiari trebuie lăsați să trăiască după propriile reguli, dar singuri.
Pentru cei bătrâni nu mai contează, dar este dezolant să vezi câtă vrajbă gratuită au băgat politicienii români alături de cei maghiari între zonele acestei țări.

dolinex


2 comentarii la “Cele mai mici salarii din România sunt în județul Harghita

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *