Cum reușesc minoritățile să confiște simbolurile naționale, începând cu școlile: Cazul Slovaciei versus cazul României

0

Articol disponibil în: Magyar Română

Maghiarii constituie cea mai importantă minoritate etnică a Slovaciei. La recensământul din 2011 au fost înregistrate 458.467 de persoane de etnie maghiară (8,5% din totalul populației), în timp ce 508.714 de persoane (9,4% din populație) au declarat maghiara ca limbă maternă. Comunitățile de maghiari din Slovacia se regăsesc preponderent în sudul țării, la granița cu Ungaria.  Maghiara este larg vorbită aici, iar limbile minoritare dețin statutul de co-oficial în zonele în care dimensiunea populației minoritare atinge pragul legal de 15% în două recensăminte consecutive.

Ca o paralelă, maghiarii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari, reprezentând 6,1% din populația țării. Cele mai mari comunități se află în centrul și vestul țării (Transilvania). În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate fi utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar.

Așadar, Slovacia și România sunt foarte asemănătoare din acest punct de vedere, însă există anumite diferențe. Spre deosebire de România, Slovacia s-a opus unor drepturi lărgite ale comunității maghiare ani la rând. Cooperarea și relațiile bilaterale dintre Ungaria și Slovacia s-au înrăutățit în special după ce guvernul maghiar a adoptat Legea privind cetățenia maghiară în 2010, acordând maghiarilor slovaci oportunitatea de a avea cetățenia maghiară și mai târziu dreptul de vot la alegerile maghiare. Guvernul slovac a răspuns interzicând dubla cetățenie, situație care a fost relaxată în ultimii ani.

România, în schimb, sub amenințarea continuă a cerințelor de acordare a autonomiei cerută de maghiari, s-a arătat deosebit de permisivă integrării comunității minoritare în societatea românească. Atât de permisivă încât multe dintre instituții au fost, la propriu, confiscate de liderii maghiari, cel mai deranjant lucru fiind fenomenul steagurilor secuiești, a folosirii excesive a limbii maghiare în instituțiile publice și a inscripțiilor bilingve. De asemenea, în multe cazuri, drapelul României lipsește cu desăvârșire în zone cheie din așa-zisul Ținut Secuiesc, un nou pretext de a stârni conflicte interetnice.

Învățământul în limba maghiară este permis atât în România, cât și în Slovacia. Cu toate acestea, în Slovacia se pare că se pune mai mult preț pe apărarea simbolurilor naționale, elementele maghiare fiind menținute la un nivel minim.

Iată, mai jos, cum arată două școli din Slovacia cu predare în maghiară. Școlile nu prezintă inscripții sau steme ale Ungariei, ci doar tăblițe informative redactate în manieră oficială:

Ca diferență, stema Ungariei a fost amplasata pe frontispiciul Liceului Salamon Erno din Gheorgheni, România. Stema Ungariei a fost restaurată în 2011. Acest lucru a stârnit discuții la nivel național, senatorul Lia Olguța Vasilescu scriind ministrului Educației Daniel Funeriu, cerând o explicație. El a răspuns că a aprobat acest lucru, numind sigiliul „ornament de fațadă” nesupus legilor care guvernează simbolurile țărilor străine.

Tot în 2011,  stema Ungariei a fost amplasată pe fațada unei alte școli din Harghita, tot cu avizul Guvernului României: Liceul ”Marton Aron” din Miercurea Ciuc.


Bineînțeles că trebuie găsite soluții pașnice de conviețuire, iar comunitățile minoritare trebuie să beneficieze de dreptul elementar de a putea vorbi și studia în limba maternă. Acest lucru nu înseamnă, însă, confiscarea brutală a simbolurilor unei țări care le găzduiește, simboluri garantate prin Constituție. Undeva trebuie să existe o limită care să nu constituie un atac la adresa suveranității unui stat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy