Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Arestări și controale judiciare în Dosarul „Mafia jocurilor de noroc“

În continuarea cercetărilor efectuate în cele două dosare instrumentate de procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizând activitatea infracțională de exploatare a sute de săli de jocuri de noroc (din 29 județe și din municipiul București), s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale și reținerea inculpaților MARTON ANTAL ATTILA, BIRO SANDOR MATYAS, MATHE ZSOLT, ROZSALYI ALPAR-OTTO, și BOER SZILARD-ATTILA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.

Inculpații urmează a fi prezentați judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă pe o durată de 30 de zile. Totodată, față de alte șase persoane s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Din probatoriul administrat până în prezent într-una dintre cauze a rezultat următoarea situație de fapt:

Inculpatul Marton Antal Attila, în calitate de coordonator direct sau prin interpuși a activității mai multor societăți comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deținea calitatea de asociat, a derulat activități concretizate în fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor de joc pe care le exploatează, demersuri urmate de activități de reintroducere a fondurilor astfel obținute în circuitul legal.

Împreună cu un asociat, acesta a creat o rețea de săli de jocuri de noroc la nivel național, cele mai reprezentative locații fiind în municipiile Târgu Mureș, București, Galați, Iași, Mediaș, Ploiești și Târgu Jiu.

Modul de operare
Modul de operare pus în practică de Márton Antal Attila consta, într-o primă etapă, în efectuarea de către Biró Sándor Mátyás şi Máthé Zsolt, administratori a două societăţi şi persoane de încredere, de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. „În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Márton Antal Attila, la domiciliul acestuia din Târgu Mureş. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri”, arată anchetatorii.
Care erau modalităţile de falsificare a aparatelor de joc
Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele susmenţionate constau în: 1. Scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig – prin instalarea unor dispozitive artizanale numite,, frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare). 2. Modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc. 3. Modificarea contorului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesita intervenţia fizică în aparat. Prin intermediul unei chei electronice, special concepută pentru a facilita modificarea indexului de ieşire al contorului mecanic al aparatului (master-key) erau generate situaţii de câştiguri fictive cu multiplul sumei de 1.000 de lei. Pentru a nu rămâne înregistrată intervenţia asupra aparatelor se efectua ulterior operaţiunea de ,,RAM CLEAR” şi se reseta placa de bază, această operaţiune ducând toate valorile înregistrate, contabilitatea aparatului de joc, la valoarea zero. Indicii mecanici ai contoarelor ce fac obiectul verificărilor specifice derulate de instituţiile abilitate în vederea stabilirii cuantumului debitelor către bugetul general consolidat al statului, cât şi sigiliile rămâneau intacte, aparatul menţinându-şi atât rata de acordare a câştigurilor, cât şi celelalte valori presetate.
Al doilea dosar
Procurorii mai arată că din cercetările efectuate în cel de-al doilea dosar a reieşit că Rozsalyi Alpar Otto, împreună cu un asociat, a derulat prin trei firme din Târgu Mureş şi una din Satu Mare activităţi concretizate în fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc. „La nivel naţional, reţeaua era formată din peste 200 de locaţii, situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi Vâlcea, totalizând peste 500 de aparate electronice de jocuri de noroc”, mai susţin procurorii SUPC. Mecanismul infracţional consta în închirierea a diverse spaţii comerciale, situate atât în mediul urban, cît şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în cadrul cărora erau puse în exploatare un anumit număr de aparate de joc, încheind cu proprietarii localurilor respective un contract prin care aceştia se obligau să pună la dispoziţie spaţiile în schimbul unei chirii lunare de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni (de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile respective, iar 40 % era cota aferentă proprietarului firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar).
Intervenţii asupra maşinilor de joc
În operaţionalizarea activităţilor ilicite, Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său ar fi fost sprijiniţi de mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăţilor deţinute, printre care şi inculpaţii Kurcsi Csaba-Dorin, Bérczi Zsolt şi Boer Szilárd-Attila. „Modul de operare pus în practică de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său, iar începând cu luna decembrie 2014 şi de către inculpatul Szabados Lorand, asociat/administrator al uneia dintre societăţile din Târgu Mureş, care a preluat o mare parte din activitatea derulată de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto, a constat în efectuarea de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc, în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării”, mai arată procurorii SUPC. În fapt, indexurile aparatelor erau comunicate fie lui Szabados Lorand, fie inculpatului Rozsalyi Arpad Otto de către şefii de săli, cei doi ţinând astfel evidenţa tuturor câştigurilor realizate de aparatele de jocuri de noroc şi decizând cu privire la sumele care să fie scoase ilegal din aparate şi nesupuse fiscalizării.
„Frânarea” aparatelor de jocuri de noroc
De menţionat este şi ,, frânarea” aparatelor de jocuri de noroc de către inculpaţii din prezenta cauză, în sensul că aceştia limitau câştigul pe care îl poate obţine un jucător, iar în situaţia în care totuşi se câştiga la un aparat un premiu mai consistent acel premiu nu se achita, au arătat anchetatorii. Pentru ţinerea corectă a evidenţei banilor sustraşi ilegal din aparatele de jocuri de noroc, inculpatul Szabados Lorand i-a dotat pe toţi angajaţii care procedau la alterarea aparatelor de jocuri de noroc cu aparate fotografice pentru a-i aduce dovada indexului real al aparatelor de jocuri de noroc înainte de a umbla la acestea şi a le da înapoi sau anula punctele acumulate. Angajaţii erau obligaţi să facă fotografii şi după intervenţia la acestea pentru întocmirea unor evidenţe contabile corespunzătoare noilor indexuri, astfel încât să nu fie declarate toate veniturile realizate. „În aceste condiţii, inculpaţii şi-au însuşit sume importante de bani rezultate din activitatea societăţii privind exploatarea jocurilor de noroc, sume ce au fost obţinute din efectuarea unor operaţiuni ilegale prin care au reuşit să se sustragă de la plata impozitelor datorate bugetului de stat”, arată procurorii SUPC.
Ce s-a găsit la percheziţii
Poliţia Română a anunţat joi, printr-un comunicat, că opt persoane au fost reţinute, iar faţă de alte 14 a fost dispusă măsura controlului judiciar, în urma administrării probatoriului în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani. „În urma percheziţiilor, au fost ridicaţi 492.136 de lei, 101.695 de euro, 500 de USD, 2.180 de dolari canadieni, 120 de lire sterline, 596.000 de forinţi şi 320 de kuna croaţi”, se mai arată în comunicat. Totodată, anchetatorii au confiscat un lingou din aur de un kilogram de aur, un alt lingou tot din aur de 50 de grame, 75 de monede din aur, 21 de monede din argint şi cinci insigne din aur. Poliţiştii au indisponibilizat şi 77 de aparate de joc neautorizate. În timpul percheziţiilor au fost descoperite 15 spaţii ”în care se exploatau jocuri de noroc fără licenţă”. Miercuri, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale, din Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au făcut 313 percheziţii, la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum şi la domiciliile sau la reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor, dintre care: cinci în Bucureşti, şapte în Argeş, patru în Bacău, opt în Bihor, cinci în Bistriţa-Năsăud, 12 în Braşov, una în Caraş-Severin, trei în Călăraşi, 47 în Cluj, trei în Constanţa, 16 în Covasna, una în Dâmboviţa, 14 în Galaţi, una în Gorj, 16 în Harghita, 27 în Hunedoara, cinci în Iaşi, două în Ilfov, una în Maramureş, una în Mehedinţi, 82 în Mureş, patru în Olt, şase în Prahova, şapte în Satu Mare, 15 în Sălaj, nouă în Sibiu, una în Teleorman, două în Timiş, două în Vaslui şi şase în Vâlcea.
Au fost făcute controale la 142 de puncte de lucru

De asemenea, au fost făcute controale la 142 de puncte de lucru ale unei societăţi care are ca obiect de activitate jocurile de noroc. Potrivit anchetatorilor, în 2013 a fost creat un mecanism infracţional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise în Bucureşti şi cele 29 de judeţe în care au loc percheziţii. Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc erau diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor sau sistemelor de contorizare ale acestora. Sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse ulterior în circuitul economic ca “împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.