Borboly Csaba se întreabă: Contează dimensiunea?

0

Articol disponibil în: Română

Eu mă gândesc concret la reorganizarea administrativă. În urmă cu opt ani, căpitanul de navă de atunci aruncase deja osul de cauciuc presei și politicienilor, dar majoritatea n-a avut curajul să se atingă de actualul sistem de județe. Subiectul mi-a revenit în minte în timp ce citeam știrile despre reorganizarea administrativă din Franța (https://m.hotnews.ro/stire/23386606), care, potrivit specialiștilor, s-a desfășurat pe negândite.

Foto: HotNews

O analiză recentă a Curții de Conturi din Franța a constatat că reducerea numărului de regiuni de la 22 la 13 nu a obținut efectul dorit. Așa-numita reformă a fost realizată cu mare grabă, fără o modificare structurală cuprinzătoare, care a dus la un cost suplimentar de 50 de milioane de euro. Pe scurt, a fost un eșec. Analiza se referă, de asemenea, la alte practici incorecte, cine este interesat poate să citească pe linkul de mai sus. Acesta este un exemplu de ceea ce poate aduce o reorganizare administrativă și crearea de regiuni uriașe. Un studiu realizat de Curtea de Conturi franceză arată că, concentrarea regiunilor nu implică automat aparat mai restrâns sau costuri mai mici.

Dar am și alt exemplu decât cel francez. Biroul analitic al CJ Harghita a efectuat recent un sondaj referitor la ceea ce a dus separarea satelor și transformarea acestora în comune individuale. Am comparat aceste localități cu cele care au rămas împreună, formând o comună mai mare.

În județul Harghita, în ultimii zece ani, mai multe comune și localități au decis să continue să funcționeze ca unitate administrativă independentă, asumându-și atât avantajele, cât și dezavantajele. De exemplu Ciceu, Racu, Siculeni au devenit localități independente în 2004. Sunt însă în județ și comune de care aparțin mai multe așezări, decât câte aparțineau de Siculeni, dar care funcționează ca și comune. Exemple: Șimonești, Feliceni sau Ciucsângeorgiu. Faptul că o localitate aparține de o comună sau este de sine stătătoare, influențează și măsura veniturilor. În analiză am căutat să aflăm care situație este mai avantajoasă din punctul de vedere al venitului: a deveni independent ca o mică așezare, sau a aparține de o comună mai mare. Am analizat datelele referitoare la venit din Ciceu, Racu, Siculeni, Șimonești, Ciucsângeorgiu și Feliceni. În ceea ce privește numărul populației, respectic venitul total dintre anii 2006 și 2017 Racu este cea mai mică localitate, așa că am luat ca bază aceste date. În comunele la care aparțin mai multe așezări, numărul locuitorilor este mult mai mare decât venitul total. De exemplu populația din Feliceni este dublă ca număr față de populația din Racu, dar venitul este cu numai 85 procente mai mare. Și în 2017, ca și retrospectiv, Șimonești și Ciucsângeorgiu au avut cel mai mare venit, în schimb și populația lor este mai numeroasă decât cel din Racu, sau din Siculeni. În timp ce în 2017 la Ciceu venitul era de 2000 de lei pe cap de locuitor, această sumă abia depășește 1500 de lei la Ciucsângeorgiu. La Racu această sumă este de 2500 lei, la Șimonești abia atinge 1500 de lei.

Dintre localitățile analizate Siculeniul are cea mai mare proporție de venit din veniturile totale ale UE. Urmează Ciceu și Racu cu o cotă de un sfert. În cazul comunelor cu mai multe localități această proporție este și mai mică. În 2017 Șimoneștiul și Feliceniul nu au reșit să atragă fonduri europene. Ciucsângeorgiu a reușit să obțină numai 4% din veniturile sale din proiecte europene.

Pe baza datelor localităților examinate, se poate observa că așezările mici independente sunt capabile să funcționeze mai eficient și să solicite fonduri UE mai eficient decât comunele mai mari. Deși venitul pe care îl poate câștiga o așezare este influențat de mai mulți factori: câte proiecte se depun, care sunt ideile la nivel de conducere, dacă se face totul cu putință pentru a obține un proiect, etc. Cu toate acestea nu este de neglijat nici faptul, că o așezare este de sine stătătoare administrativ, sau nu.

<<Județele uriașe>> sau <<regiunile uriașe>> din România au făcut obiectul multor discuții publice în urmă cu ani, respingând ideea că marile unități administrative ar fi mai eficiente. Personal am făcut publicații pe această temă (https://www.borbolycsaba.ro/publikaciok-2/), dar acum articolul despre cazul din Franța mi-a atras atenția încă o dată, că trebuie să ne gândim foarte bine înainte să facem orice reformă. Nu numai că finanțele publice pot fi împovărate de o reorganizare proastă, dar poate îngreuna viața de zi cu zi a oamenilor. Dimensiunea într-adevăr contează.”

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy