Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Consilierii de probațiune din cadrul Direcției Naționale de Probațiune – Ministerul Justiției continuă protestele începând de luni, 9 ianuarie 2023

Sajnos ennek a bejegyzésnek csak Román nyelvű változata van. A megtekintő kényelméért az alábbi tartalom alternatív nyelven jelenik meg. Rákattinthat a linkre az aktív nyelv módosításához.

COMUNICAT DE PRESĂ

CONSILIERII DE PROBAŢIUNE DIN CADRUL DIRECŢIEI NAŢIONALE DE PROBAŢIUNE – MINISTERUL JUSTIŢIEI CONTINUĂ PROTESTELE ÎNCEPÂND CU 09.01.2023

Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune, membru al Blocului Naţional Sindical, anunţă proteste la nivel național, aceste proteste fiind provocate de refuzul miniștrilor și al angajatorilor de a soluționa inechitățile existente la nivelul drepturilor salariale în rândul personalului de probațiune. Prin aceste proteste, consilierii de probațiune solicită  adoptarea de urgență a unor măsuri prin care să fie remediate solicitările sindicale, solicitări ce au la bază necesitatea respectării hotărârilor judecătorești.

În repetate rânduri, Sindicatul National al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune a adus la cunoștința conducerii Ministerului de Justiție că trebuie identificate soluţii în vederea reparării acestor inechități și înlăturării discriminărilor sub aspect salarial la care sunt suspuși consilierii de probațiune în raport cu alte categorii din aceeași familie ocupațională Justiție.
La data de 20 decembrie 2022, reprezentanții S.NC.S.P s-au întâlnit atât cu ministrul justiției, domnul Marian Predoiu, cât și cu ministrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, domnul Marius Budăi pentru a le solicita să respecte hotărârile judecătorești și să inițieze ordonanță de Guvern prin care să repare aceste inechități.  Plafonarea, prevăzută de art. 38 alin. 6 din Legea 153 din 2017, are în vedere exclusiv majorările salariale reglementate sau acordate în temeiul legii şi/sau prin acte administrative ale ordonatorului principal de credite, nu  şi drepturile salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești  definitive, ceea ce de altfel ar încălca art. 6 CEDO  și  principiul neretroactivității legii civile. O lege adoptată în anul 2017 şi care produce efecte începând cu anul 2018 nu putea reglementa situații juridice anterioare intrării ei în vigoare, argument pe care ministrul muncii îl ignoră fără niciun temei legal. S.N.C.SP. le transmite, pe această cale, celor doi miniștri că este de nepermis ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect. Mai mult, în cadrul întâlnirii din 20.12.2022 i-a fost reamintit ministrului Justiției despre poziția verticală adoptată prin emiterea OMJ 6245/30.12.2021 pentru alte categorii profesionale din aceeași familie ocupațională Justiție, poziție exprimată public prin comunicatele de presă date de către acesta în cursul anului 2022, prin care a menționat despre obligativitatea de a pune în plată decizii definitive judecătorești și faptul că atunci când a emis acest OMJ a avut în minte exemplul consilierilor de probațiune  care au hotărâri judecătorești, dar și că nu poate accepta discriminarea sub aspectul acordării unor drepturi salariale consilierilor de probațiune în defavoarea altor categorii profesionale. Deși argumentele invocate de domnul ministru al Justiției sunt corecte, acesta a omis să își asume că nu a făcut corecții în  ceea ce privește salarizarea personalului de probațiune.

De asemenea, S.N.C.SP. reamintește că instanța de contencios constituțional a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la calculul nivelului maxim’ al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice afectează art. 124 şi art.126 din Constituție, precum şi principiul fundamental al separației şi echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin.(4) din Legea fundamentală, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, se consacră, pe cale legislativă, nerecunoașterea hotărârilor judecătorești definitive, respectiv definitive şi irevocabile, emise de puterea judecătorească”.

Cu ocazia acestor proteste S.N.C.SP. vrea să informeze atât autoritățile, cât și opinia publică despre importanța sistemului de probațiune  și contribuția adusă, în mod direct, la economiile pe care statul român le face pentru evitarea despăgubirilor potențialilor petenți aflați în executarea pedepselor.

Ca importanță socială a muncii, fără falsă modestie, sistemul de probațiune joacă un rol determinant în procesul execuțional penal, cu rezultate evidente pe toate cele 3 paliere de impact.

În primul rând, activitatea sistemului de probațiune contribuie la creșterea gradului de siguranță în comunitate, prin reducerea riscului de recidivă a persoanelor sancționate penal. Datele statistice relevă faptul că rata de recidivă a persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune este sub 2 %.

În al doilea rând, activitatea consilierilor de probațiune, având o formare profesională multidisciplinară (studii juridice, psihologice, de asistență socială și pedagogie), prin multiplele interacțiuni cu persoanele aflate în supraveghere, marchează destinele persoanelor condamnate, multe dintre acestea redresându-și viața cu sprijinul psiho-social oferit de un sistem care îmbină în mod organic controlul cu empatia și suportul necesar schimbării comportamentale.

Și nu în ultimul rând, sistemul de probațiune constituie un pilon important pentru aparatul guvernamental prin economiile imense pe care le aduce la bugetul de stat. Vom relata cele mai relevante economii aduse la bugetul de stat prin sistemul de probațiune.

  1. Procesele câștigate la C.E.D.O de petenții deținuți, privitor la condițiile improprii din sistemul penitenciar, însumează sume colosale, a căror contabilizare cumulativă pentru ultimii 20 de ani ar putea releva depășirea bugetului pe câțiva ani al întregului sistem sancționator din România (Bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al Direcției Naționale de Probațiune împreună).

Astfel, conform Raportului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor pe anul 2016, doar ”în anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condițiilor de detenție, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro şi 10.000 franci elveţieni, în perioada 2011–2016”.

În contextul suprapopulării penitenciarelor, sistemul de probațiune a devenit practic supapa de siguranță a sistemului sancționator penal din România, fiind singura alternativă viabilă. Soluția identificată de politicieni la momentul de criză din 2016, respectiv grațierea masivă a unor categorii de deținuți, deși ar fi contribuit la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, ar fi avut un impact negativ asupra climatului de siguranță în comunitate.

”Supapa de siguranță” a funcționat însă cu costuri umane suportate nu de către Guvern, ci de către ”pălmașii” sistemului de probațiune, respectiv consilierii de probațiune. Astfel, dacă în anul 2015 numărul persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune ajungea la 33.000 persoane, în timp ce populația penitenciară era de 29.000 deținuți, în anul 2021 numărul persoanelor din evidența serviciilor de probațiune s-a triplat, ajungând la 103.899 persoane, în timp ce în penitenciare a scăzut cu 20%, în anul 2021 figurând în custodie cca. 23.200 deținuți. În timp ce numărul de persoane aflate în supraveghere s-a triplat în ultimii 6 ani, numărul consilierilor de probațiune a crescut cu mai puțin de 50%, efortul de gestionare a acestui volum exorbitant de muncă fiind susținut de către consilieri de probațiune, fără nicio compensare materială suplimentară. În acest fel, guvernele care s-au perindat în această perioadă au făcut ”economii” la bugetul de stat prin neplata muncii cuvenite angajaților, în timp ce, la alte categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale ”Justiție”, în anumite cazuri, cheltuielile de personal aferente schemei neocupate au fost redistribuite profesioniștilor aflați în activitate.

  1. O altă sursă de venit, tot în beneficiul sistemului public, este reprezentată de orele de muncă în folosul comunității, pe care persoanele aflate în evidența serviciului de probațiune au obligația să le execute, cu titlu gratuit, pentru comunitate (spre exemplu în cadrul primăriilor, a spitalelor, muzeelor sau căminelor de bătrâni din sistemul public).

Cu titlu de exemplu, la un calcul minimalist, raportat la minimul de ore prevăzut de lege/persoană (60 ore) x aproximativ 50.000 persoane (jumătate din efectivul persoanelor aflate în supraveghere în serviciile de probațiune din România), economiile realizate prin munca în folosul comunității într-un an se ridică la peste 42 milioane de lei (50.262 x 60 x 14 lei/h = 42.220.080 lei).

  1. Pe lângă reducerea majoră a cheltuielilor de executare, aportul direct se reflectă și în veniturilor încasate de la persoanele aflate în evidența sistemului de probațiune, prin taxele și impozitele aduse la bugetul de stat, întrucât o pondere semnificativă a acestora (40% , conform bazei de date interne), lucrează cu contract de muncă. Astfel, un calcul estimativ, pentru anul 2021, raportat reducționist la salariul minim pe economie, relevă un beneficiu economic al statului român de aproximativ 400. 000.000 lei (33508 x 966 x 12 = 388.424.736 lei.
  2. Una din atribuțiile suplimentare preluate de sistemul de probațiune odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal în 2014 a fost și monitorizarea achitării datoriilor civile în dosarele penale, multe dintre despăgubiri fiind datorate unităților publice prejudiciate, majoritare fiind însă persoanele fizice victime ale infracțiunilor comise, care au beneficiat de sprijinul sistemului de probațiune în recuperarea datoriilor. Lipsa unor date statistice centralizate ne pun în imposibilitatea cuantificării acestor avantaje financiare colaterale.

Sumarizând beneficiile cuantificabile statistic, doar în anul 2021, statul român a realizat, prin sistemul de probațiune, o economie anuală de 6.miliarde lei+400 milioane lei+42 milioane lei = aproximativ 6,5 miliarde de lei, cu o investiție de numai 85 milioane de lei, cât a reprezentat bugetul Direcției Naționale de Probațiune, pentru întreg sistemul național, în anul 2021.

La toate aceste beneficii directe ale statului român, executarea în libertate a sancțiunilor penale sporește avantajele socio-economice prin stabilitatea socio-economică și familială a persoanelor sancționate penal în libertate și prin reducerea cheltuielilor aferente menținerii unui grad mic de recidivă a comportamentului infracțional.

Prin Strategia Națională de Dezvoltare a Sistemului de Probațiune din România pentru perioada 2021- 2025 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 863/2021, la punctul 9, obiectiv strategic 2, privind ,,Realizarea demersurilor de îmbunătățire a salarizării personalului de probațiune” Ministerul Justiției și-a asumat ca termen de implementare nivelul trimestrului III 2021 pentru realizarea corecțiilor la Legea cadru nr. 153/2017 pentru a repara inechitățile salariale existente în sistemul de probațiune.

Soluția identificată prin această strategie este propunerea de modificare a anexei V privind personalul de probațiune din Legea cadru cu nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest punct nu a fost atins, deși termenul de implementare a expirat de peste un an.  Având în vedere că pentru personalul din probațiune nu s-a procedat la efectuarea corecțiilor din anexa  V, capitolul VII (salarii de bază pentru personalul de probațiune) al Legii cadru nr. 153/2017, acest lucru a condus la scăderea drastică a drepturilor salariale începând cu 1 ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, fapt contrar principiilor legii de salarizare.

Mai mult, salariile astfel diminuate, au stagnat din 2017 pană în prezent, deşi puterea de cumpărare s-a diminuat cu 42,37%.

Consilierii de probațiune (688 de persoane angajate în cadrul Serviciilor de Probațiune din țară, din care în anul 2022 au rămas 647 de angajați), supraveghează peste 103.899 de persoane sancționate penal cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii.

În acest sens, S.N.C.S.P. solicită Primului Ministru, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţi Sociale, demararea discuțiilor și negocierilor în vederea rezolvării problemelor salariale conform hotărârii pilot din 25 aprilie 2017 în cauzele conexate Rezmiveș și alții împotriva României, Hotărârea Artico împotriva Italiei, articolul 16 din Constituţia României, art. 1 alin. 4  din Constituţia României, art. 14 din Convenția europeană a drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului şi art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017.

 

Cu stimă,

 

Andreea FAUR,

Președinte SNCSP

 




Vélemény, hozzászólás?

Az e-mail-címet nem tesszük közzé.