Discursul președintelui UDMR, Kelemen Hunor, susținut astăzi în plenul Parlamentului

0

Articol disponibil în: Română

Foto: RomaniaTV.Net

”Sunt convins că cei mai mulți dintre dumneavoastră cunosc foarte bine istoria recentă a acestui proiect, însă,totuși, merită recapitulată, dacă nu pentru noi înșine, măcar pentru stenogramă.

În 2018 a fost intens dezbătut și votat, cu mare majoritate, inclusiv cu votul colegilor care, astăzi, se află la guvernare, un proiect de lege, un Cod Administrativ, care a reglementat toate aspectele din administrația centrală și locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo, unde o trăiește minoritate etnică, într-un număr semnificativ.

Acel act normativ a fost atacat de președintele Iohannis la Curtea Constituțională. În sesizarea președintelui, un text de opt pagini și jumătate, era detaliat cum ar fi neconstituțională folosirea limbii materne în administrația publică locală, în condițiile stabilite de actul normativ. Părerea președintelui era că nici legea veche, 215/2001, din acest punct de vedere nu era constituțională. Curtea a considerat că legea votată în Parlament, într-adevăr, are elemente de neconstituționalitate, dar, în niciun caz, nu era vorba despre articolele care reglementau folosirea limbii minorităților etnice în condițiile stabilite de lege.

Și știți de ce, stimați colegi?  Fiindcă erau perfect constituționale.

Este momentul să citim din Constituția României, art.120, aliniatul 2: ”În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținănd unei minorități naționale au o pondere semnificativă, se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățiile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică.”

Mai trebuie să precizăm că România a ratificat ”Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare” și ”Convenția cadru privind drepturile minorităților”. Astfel, ambele au devenit parte a legislației naționale și, tot Constituția, spune că tratatele și convențiile ratificate devin obligatorii și că acestea primează .

Comitetul consultativ privind monitorizarea aplicării Chartei și Convenției recomandă României, de mulți ani, îmbunătățirea legislației în acest domeniu.

Iată și motivele pentru care Curtea Constitușională nu a respins articolele despre care vorbim.

Anul trecut a venit guvernul condus de doamna Dăncilă și, fără prea multe consultări, a aprobat un nou Cod Administrativ prin Ordonanță de Urgență. Aduceți-vă aminte, stimați colegi, cu toții am fost atunci revoltați, am criticat guvernul pentru acea OUG și am cerut intervenția Avocatului Poporului. Desigur, corect ar fi fost să se conformeze deciziei CCR și, în rest, textul să fie același cu textul adoptat de Parlament. Mă refer aici la OUG adoptată de guvernul Dancilă. Nu a fost să fie. Guvernul de atunci a intervenit și în articolele care reglementau folosirea limbii minorităților naționale, dar într-un mod incorect, făcând un pas înapoi și nicidecum unul înainte.

Până la urmă avocatul poporului a atacat Ordonanța de Urgență doar pe procedură la CCR, iar noi, inițiatorii acestui proiect despre care azi discutăm și care în urmă cu câteva zile a produs un scandal imens, dar artificial, am depus acest proiect, am depus de fapt acel proiect care a fost votat în Parlament cu un an înainte. Textul nostru a fost aliniat la deciziile Curții Constituționale. Am reintrodus, bineînțeles, toate aspectele legate de folosirea limbii minorităților naționale, dar am corectat și multe aspecte, inclusiv cele legate de alegerea președinților Consiliilor Județene.

Între timp Codul lui Dăncilă a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, iar Curtea a decis, la începutul acestui an, că sesizarea Avocatului Poporului nu are temei și proiectul nostru a urmărit procedura parlamentară. Noi speram că anumite aspecte din acest proiect vor fi dezbătute și aprobate, corectând astfel codul lui Dăncilă.

În schimb, săptămâna trecută, după  ce președintele României printr-o declarație de două minute și jumătate a reușit nu doar să înlăture un pericol iminent – dar în realitate inexistent – a mai reușit să distrugă și ideea de dialog rațional, a mai reușit să își bată joc de limba maghiară, a mai reușit să stigmatizeze comunitatea maghiară, a revenit și cu o nouă declarație. Am auzit că noi am fi pregătit o altă lovitură grea printr-un Cod Administrativ paralel. Paralel cu ce?

Prin acest Cod – spunea președintele – noi doream impunerea limbii maghiare în Transilvania și că acest lucru este împotriva Constituției. Am demonstrat mai înainte că nu este adevărat. Este fals. Este un scenariu complotist, un fake news. Este instigare la ură, este naționalism și xenofobie curată.

 

De două săptămâni vedem o competiție acerbă în a demonstra că maghiarii din România și limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României și la adresa românilor.  Știți și dumneavoastră cum știu și eu: nu este adevărat, este fals, este o prostie.

De aceea, vă rog, vă implor, opriți-vă. Daunele politice și sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite și, logic, deduse din cele întâmplate.

În treizeci de ani am militat și prin mijloace parlamentare, perfect democratice, pentru a asigura minorității maghiare  – după decenii de dictatură comunistă și asimilare forțată – un cadru instituțional în vederea păstrării identității etnice, culturale și lingvistice.

Am urmărit și am susținut cele mai importante deziderate ale României, fiindcă am crezut și credem în ele.

Am militat pentru integrarea în Alianța Nord-Atlantică și apoi în Uniunea Europeană.

Am făcut lucruri minunate și importante, și le-am făcut împreună.

Da, predecesorii D-voastră, stimați colegi din aproape toate partidele, au înțeles că dialogul interetnic, soluțiile comune, da, soluțiile negociate – și nu este nimic rușinos în asta – pacea interetnică, sunt bunuri comune. Au făcut înțelegeri cu noi. Nu toate au fost perfecte și poate nu toate au fost sincere. Desigur, nu toate au fost respectate în întregime. Dar toate au fost utile și România nu a pierdut nimic, nici teritoriu, nici șansa unui trai mai bun. Românii nu au devenit mai săraci și mai nefericiți în urma acestor înțelegeri.

Vă rog, nu distrugeți ceea ce s-a construit, ceea ce am construit, vă rog nu spulberați speranța că dialogul parlamentar este cadrul instituțional, că dialogul interetnic poate fi util, că împreună, păstrând identitatea etnică, culturală, lingvistică putem proiecta și construi un viitor mai bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean, pentru fiecare comunitate.

Astăzi nu vă cer, degeaba v-aș cere, să votați acest proiect de lege. Vă cer în schimb să nu distrugeți speranța și ceea ce a mai rămas din încredere.

Urmează o dezbatere și un vot. După vot toate problemele vor rămâne: epidemia nu va dispare, economia nu va prospera, șomajul va crește, școliile nu se vor deschide, oamenii vor aștepta soluții de la guvern, oamenii vor aștepta viziune economică și socială de la noi toți, muncitorii sezonieri plecați în străinătate vor fi exploatați inuman, în continuare, și așteaptă protecție de la statul român, și nu vor exista teme false până la nesfârșit prin care veți putea distrage atenția oamenilor de la aceste probleme reale.

Vă doresc înțelepciune, echilibru și dezbatere responsabilă.

Vă mulțumesc.”

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy