Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

Societatea Ornitologică Română se opune vânătorii de cormorani: ”Deranj nejustificat asupra speciilor protejate”

Sajnos ennek a bejegyzésnek csak Román nyelvű változata van. A megtekintő kényelméért az alábbi tartalom alternatív nyelven jelenik meg. Rákattinthat a linkre az aktív nyelv módosításához.

 

Către,

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților

Ministerul Mediului

Președinția României

 

 

Punct de vedere

 

cu privire la raportul comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, trimis Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice pentru examinare pe fond, cu adresa nr. PL-x.642 din data de 4 decembrie 2019.

 

Pornind de la expunerea de motive prezentată de inițiatorii propunerii legislative facem următoarele precizări:

 

  1. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Populația de cormoran mare a depășit cu mult valorile prevăzute de art. 2 din Directiva 147/2009”nu are nici un fel de acoperire sau justificare bazată pe date sau documente care să indice un anume moment de referință de la care populația acestei specii a crescut în România. De asemenea articolul 2 nu indică un prag populațional optim care să fi fost depășit.

 

Conform studiilor efectuate de SOR populația estimată a acestei specii la nivelul anului 2013 a fost de 12 000 – 20 000 perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă Kiss, B.J., 2013 indică chiar o estimare mai mică de 13 000 – 15 000 perechi cuibăritoare pentru această specie și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17 500 perechi cuibăritoare.

Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.

 

  1. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei din piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, sperietori de ciori etc., aceste păsări, deosebit de inteligente, se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit ineficiente”nu are nici un fel de acoperire sau justificare bazată pe date sau documente.

 

Conform studiilor efectuate în Marea Britanie, și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești pentru a se putea ascunde așa cum este prezentată soluția adoptată  în imaginea de mai jos au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %. Considerăm că studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate sunt necesare în România, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește.

Refugiu pentru pești ce asigură posibilitatea protejării de atacul cormoranilor.

  1. Afirmația din expunerea de motive a propunerii legislative din care cităm: “Prin includerea cormoranului mare (Phalacrocorax carbo sinesis) în anexa nr. 5C – specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă, va permite vânarea cormoranului mare în România, crearea unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare, în deplin echilibru cu resursele acvatice vii şi sustenabilitatea activităţilor productive din acvacultura românească”,nu indică unde și cum se poate atinge punctul de echilibru între populațiile de cormorani și sectorul pescăresc și cum va fi protejată în continuare populația de cormorani.

 

Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii.

 

La lucrările Comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și mai mult decât atât lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.

 

Considerăm că deși este o problemă importantă aceasta nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol. Această problemă există și este justificată îngrijorarea sectorului piscicol, însă se manifestă semnificativ doar în unele zone ale țării așa cum se poate observa din hărțile de distribuție ale speciei în perioadele de cuibărit și iernare prezentate mai jos:

 

 

Distribuția speciei cormoran mare pe teritoriul României în perioada cuibăririi:

 

Distribuția speciei cormoran mare pe teritoriul României în timpul iernii (hartă dezvoltată pe baza datelor din programul de monitorizare de iarnă a speciilor de păsări acvatice care se desfășoară anual în perioada 10-20 ianuarie):

 

Solicităm oprirea de la adoptare/promulgare a acestor modificări ale Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice așa cum au reieșit din raportul comun al Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic și al Comisiei pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice cu participarea Ministerului Mediului, inclusiv a instituțiilor cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și a specialiștilor din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale și a reprezentanților mediului de afaceri din piscicultură, care pot contribui împreună la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung.

 

 

Cu mulțumiri,

Dr. Dan Hulea

 

Director Executiv

Societatea Ornitologică Română (SOR)/BirdLife Romania




Vélemény, hozzászólás?

Az email címet nem tesszük közzé. A kötelező mezőket * karakterrel jelöltük