Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Marea împărțeală a prefecților. Harghita revine USR-PLUS

Liderii coaliției de guvernare au reușit, după lungi și complicate negocieri, să își împartă prefecții pentru fiecare județ în parte.

Citu, Barna, Kelemen Foto: Guvernul României

Citu, Barna, Kelemen Foto: Guvernul Romaniei

PNL va avea 23 de prefecți, USR-PLUS 14 prefecți, iar UDMR  5 prefecți.

Prefectul de Harghita va fi numit de USR-PLUS.

PNL a revendicat prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți.
USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.
UDMR și-a adjudecat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.

Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:

Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.

Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • are capacitate deplină de exerciţiu;
  • nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  • nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
  • are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
  • a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

surse: HotNews.ro, stiripesurse.ro




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.