Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

Portrete de eroi, CAMPANIA DIN 1919: Vasile Bărcan – eroul de la Corni

Foto cu caracter ilustrativ

Un batalion al armatei ungare a atacat, în noaptea de 22/23 februarie 1919, în zona Gârneni-Zalău, ocupând satul Zalău (în prezent municipiu în jud. Sălaj), din care s-au retras la 16 martie 1919. Luptele din zona Zalăului s-au soldat cu o anchetă, concluziile păstrându-se în fondul personal al generalului Gherescu-Niculcea.

În aprilie 1919, trupele române au luptat împotriva trupelor ungare la Ciucea, Zalău, Hodod şi Cicârlău, din judeţul Maramureş. În acest context, la 16 aprilie 1919, un detaşament de 60 oameni, condus de locotenentul Popescu, din Regimentul 16, a primit ordinul de a elibera comunele Bicaz şi Corni, ocupate de forţele ungare.

Într-o scrisoare din 20 iulie 1924, învăţătorul Vasile Robu, supravieţuitor al ostilităţilor, a rememorat evenimentele: „În Bicaz erau 120 inamici, conduşi de un căpitan şi şase – şapte ofiţeri. Aveam de trecut prin comunele Ortiţa şi Oarţa de Sus. Locotenentul Popescu, cu 50 de oameni, trebuia să atace Bicazul din faţă, iar noi, ceilalţi 10, trebuia să trecem printre sentinelele inamice şi să ajungem în spatele Bicazului, pentru a face imposibilă retragerea ungurilor.

Ajungem la marginea pădurii, iar peste 10 minute soseşte şi locotenentul Popescu şi oamenii săi, întrucât atacarea din front, pe câmpul deschis era imposibilă, ori ar fi reclamat multă jertfă. Mergem în pădure până deasupra Cornilor, ieşim la largul câmpului, ocupând creasta dealului Uliul. După primele focuri suntem observaţi de jandarmii unguri din Corni, care puşcau asupra noastră din dreapta.

Puşcam din genunchi şi lângă mine, ca la trei paşi la dreapta, era caporalul Vasile Bărcan, cu puşca mitralieră. Era un fecior ca de 24-25 ani, de statură mijlocie, lat în umeri, alb la faţă şi cu mustaţa brună subţire, cu o privire blândă, dar hotărâtă. Bietul îşi ridicase mitraliera pe trei picioare, apoi s-a ridicat în genunchi să observe pe duşman şi când şi-a aplecat capul să ţintească, un glonţ venit dinspre Corni, l-a lovit prin spata dreaptă şi a ieşit prin inimă, curmându-i viaţa.“

În buzunarul de la pieptul eroului s-au identificat trei file scrise cu creion chimic: o scrisoare adresată mamei sale, precum şi o poezie îmbibate cu  sângele acestuia.

Sursa: https://once.mapn.ro

opel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *