4 martie 1977, ziua în care România a fost zguduită din temelii
Articol disponibil în:
Magyar 
Română
La 4 martie 1977, ora 21:22, un seism de 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, a zguduit întreaga ţară.
Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Cutremurul a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine-internat, așezăminte culturale și monumente istorice. În doar un minut și-au pierdut viața 1.578 de oameni, iar alţi 11.000 au fost răniţi, cei mai mulţi în Bucureşti.
În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea.
Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave.
La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice: Toma Caragiu, Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al județului Harghita transmite câteva informaţii despre modul corect de comportare în cazul unui cutremur
| La prima mişcare a pământului, va trebui să:
|
|
| Dacă sunteţi într-o clădire, adăpostiţi-vă sub o masă, un pat, etc. Nu părăsiţi clădirea pe timpul cutremurului. |
Pentru a vă proteja de căderile de obiecte (televizor, etajere, geamuri sparte….) |
| Dacă sunteţi pe stradă, îndepărtaţi-vă de clădiri şi cabluri electrice; dacă nu puteţi, adăpostiţi-vă sub un paravan. |
Pentru a vă proteja de căderile unor părţi de construcţie |
| Dacă sunteţi în maşină, opriţi la distanţă de construcţii şi cabluri electrice. Rămâneţi în vehicul.
|
Pentru a vă proteja de căderile unor părţi de construcţie |
După prima replică, trebuie să:
|
|
| Ascultaţi posturile de radio |
Pentru a cunoaşte instrucţiunile de urmat |
| Opriţi gazul şi electricitatea. Să nu existe nici o flacără sau ţigară aprinsă. |
Pentru a evita orice risc de explozie sau incendiu |
| Evacuaţi locul luând cu dumneavoastră actele de identitate, un radio cu baterii, o lanternă şi baterii de schimb, îmbrăcăminte călduroasă, medicamentele personale |
Pentru a aştepta forţele de intervenţie |
| Nu folosiţi liftul |
Pentru a evita să rămâneţi blocaţi în lift |
| Nu intraţi într-o clădire afectată |
Pentru a evita accidentele determinate de căderea unor părţi de construcţii |
| Nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copiii. |
Şcoala se ocupă de ei |