Adevărul despre cazul Beke

De admin Pe dec. 23, 2015

Articol disponibil în: Magyar Română

În aceste zile ar trebui să ne ocupăm mai mult de întâmpinarea Crăciunului şi să celebrăm cu toţii naşterea Domnului. În aceste zile ar trebui să ne amintim de eroii care au plătit cu sângele lor preţul libertăţii noastre la Timişoara, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Iaşi şi peste tot în ţara aceasta. Ar trebui să fim mai buni şi să le arătăm eroilor noştri din decembrie ’89, fie ei saşi, secui, maghiari, ţigani şi români deopotrivă că libertatea pentru care s-au jertfit acum 26 de ani nu ne este furată de un grup de oameni interesaţi să fim dezbinaţi şi învrăjbiţi unul cu celălalt. Suntem datori să le arătăm că avem libertatea de a ne iubi, de a ne împrieteni, creşte şi juca împreună.
Mânat în luptă de aceste gânduri, dublate de persistenţa unor manipulatori şi manipulaţi de a susţine nevinovăţia lui Beke Istvan, m-am hotărât să mă documentez temeinic şi să redactez astăzi, 23.12.2015, acest articol. Un articol despre dovezi şi fapte şi nu despre ipoteze menite să manipuleze cititorii. Un articol care aduce la suprafaţă realitatea pe care autorităţile statului au constatat-o în cazul Beke Istvan Attila. Deci dovezi, nu vorbe …
Înţeleg perfect că acuzaţiile de terorism sunt atât de grave încât orice om din această ţară refuză să le creadă, agăţat parcă de speranţa de a se simţi protejat de acest flagel care s-a răspândit în întreaga Europă: terorismul.
Prin urmare, din surse judiciare oficiale, mai precis din motivarea instanţei de judecată, vă spunem cu certitudine că situaţia se prezintă în felul următor:
La data de 01.12.2015, Beke Attila Istvan a fost prezentat în faţa unui Judecător de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală. Pe toată perioada acesta a fost asistat de apărător din oficiu (al cărui nume nu îl vom face public fără permisiunea sa).
Procurorul de caz a prezentat judecătorului în cadrul Şedinţei Camerei de Consiliu dovezi covârşitoare conform cărora Beke Istvan Attila şi-a asumat şi ulterior a achiziţionat mijloacele şi instrumentele necesare confecţionării unui dispozitiv exploziv improvizat. Acest dispozitiv intenţiona să-l detoneze cu ocazia manifestaţiilor de 1 Decembrie din localitatea Târgu Secuiesc în scopul atingerii obiectivelor revizionist separatiste ale structurii „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din care făcea parte.
Conform surselor judiciare precizate, dispozitivul trebuia amplasat „în zona în care se află statuia lui Gabor Aron, respectiv un coș de gunoi din centrul localității situat pe traseul de deplasare al paradei militare”, astfel încât, după acțiune „să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de teroriști”.
Individul şi acoliţii săi pregăteau teribila faptă folosind limbaj codificat „trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guști, vezi cum e”, termenul de „pizza” fiind folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat, afirmându-se că „ar merita să facem, măcar să acumulăm experiență”.
Printre probele depuse şi luate în considerare de instanţă se regăsesc următoarele:
-redarea unei convorbiri ambientale din data de 10.10.2015 purtată între mai multe persoane din cuprinsul căreia rezultă foarte clar intenţia lui Beke Istvan Attila (în pofida afirmaţiilor sale ulterioare că planul lor era doar o glumă pentru a deruta autorităţile care îl urmăreau). În cadrul acestei discuţii, foarte serioase, persoanele vorbesc despre:

ce au de făcut pentru a nu lăsa amprente;
posibilitatea de a monta un cronometru la acele dispozitive explozive;
posibilitatea de detonare de la distanţă cu un telefon mobil a încărcăturii explozive; „Beke Istvan a afirmat că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localității Târgu Secuiesc și că va putea urmări marșul de ziua națională a României și detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanță „.
posibilitatea de a se face să nu se vadă cine a apelat acel mobil.
„Pentru conspirarea activităților desfășurate, s-a propus ca pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat să se cumpere, Beke Istvan afirmând că: Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare efectuate la locuința suspectului Beke Istvan a fost identificat și ridicat un dispozitiv electronic de inițiere și temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. Totodată, urmărirea penală a materializat probator faptul că, după momentul întâlnirii din data de 10.10.2015, suspectul Beke Istvan Atilla a efectuat demersuri de achiziționare a unui telefon mobil nou de pe site-ul www.rezistent-telefon.ro”
ataşarea unui fitil exploziv;
ascunderea destinatarul comenzii de materiale explozive, astfel ca participanţii să nu fie prinşi de către autorităţi.
„La data de 23.11.2015, organele de poliție din cadrul IPJ Timiș au efectuat un control la SC DENNY B SRL Timișoara în conformitate cu prevederile Planului Național de Acțiune , ocazie cu care s-a constatat că SC DENNY B SRL Timișoara a comercializat către persoana fizică neautorizată Beke Istvan Atilla un număr de 20 cutii conținând 400 bucăți articole pirotehnice cod FP3, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Urmărirea penală a materializat probator relevă faptul că materiile explozive clasa articole pirotehnice având codul de produs FP3 se încadrează în categoria a III-a, fiind interzise la deținere persoanelor fizice și juridice care nu au calitatea de pirotehnicieni. Nivelul de risc al acestei categorii de articole pirotehnice se evaluează în prezenta cauză nu doar prin raportare la cantitatea de materie explozivă pe unitatea de produs, ci mai ales prin prisma numărului ridicat de astfel de produse (400 bucăți) în compoziția cărora intră materii explozive cu efect puternic și care ar putea fi utilizată în realizarea unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI) de mare putere.”
posibilitatea de a asista la detonare ca nişte spectatori, ascunşi ca nişte laşi în spatele perdelelor (fiind interesaţi să vadă reacţia de panică a publicului în momentul detonării), impactul mediatic pe care l-ar fi avut detonarea, sperând să stârnească inclusiv interesul BBC-ului.

Oricât de mult ne-ar plăcea să credem că era vorbă de o glumă, discuţia sună al naibii de serios şi constituie un adevărat plan infracţional.
Mai mult, Beke Istvan Attila a afirmat în faţa judecătorului că termenul „pizza” utilizat pentru dispozitivul exploziv improvizat care urma a fi detonat reprezenta un articol de ziar. Din păcate pentru el, acesta nu ştia că la data descinderilor din 30.11.2015, doi dintre „camarazii” care au participat la întâlnirea respectivă au fost foarte îngrijoraţi de percheziţiile efectuate la domiciliul lui Beke Istvan, motivul îngrijorării fiind aceeaşi „pizza” (aspecte reieşite din convorbirile telefonice purtate între aceştia), ceea ce probează dincolo de orice dubiu, caracterul serios al planului terorist.
Totodată, Beke Istvan Attila a refuzat să precizeze identitatea participanţilor la „şedinţa” din data de 10.10.2015 întrucât nu putea controla declaraţiile acestora, cu excepţia a doi dintre ei care erau plecaţi din ţară şi prin urmare nu puteau fi confruntaţi de autorităţile judiciare;
Faptul că s-a vorbit despre un material exploziv care exista în realitate şi despre existenţa unui detonator care a fost descoperit cu ocazia percheziţiilor sunt alte aspecte care relevă seriozitatea planului infracţional pus la cale de către inculpaţi.
Prin urmare, toate aceste elemente sunt suficiente pentru demonstra caracterul serios al discuţiei şi al planului pus la cale de Beke Istvan Attila.
Acesta a fost arestat preventiv în scopul înlăturării stării de pericol, stare ce rezultă în primul rând din complexitatea activităţii infracţionale, din modul în care aceasta a fost pregătită, din natura materialelor pirotehnice găsite cu ocazia percheziţiilor şi numărul mare al acestora, precum şi posibilitatea mare de creare, de punere în executare a unui dispozitiv exploziv improvizat de mare putere. La percheziţii au fost găsite 400 de astfel de dispozitive şi, în urma testărilor efectuate prin detonarea simultană a unui număr de doar 20 de bucăţi, a fost spulberat un manechin amplasat la 3 metri în faţa dispozitivului. „În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 30.11.2015, au fost identificate și ridicate, între altele, 195 bucăți dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III-a cod FP 3 dintr-un total de 400 bucăți achiziționate cu încălcarea legii de către suspectul Beke Istvan Atilla; materii explozive – clasa articole pirotehnice categoria a II-a cu fum alb; dispozitiv de inițiere și temporizare a impulsurilor electrice de 12 V ș.a.”
Ducerea la îndeplinire a planului infracţional urmărea crearea unei stări de panică în rândul populaţiei, în vederea realizării obiectivelor Mişcării HVIM – din care inculpatul face parte. Este vorba despre un atentat care doar prin grija autorităţilor statului nu a fost pus în executare.
La dosar au cântărit greu şi dovezile prezentate de procuror prin care se demonstra că în România, începând cu anul 2014, a fost semnalată preocuparea unor cetățeni străini/cu dublă cetățenie, pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii extremiste ungare ,,Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilități fizice, în vederea inițierii unor acțiuni de natură violentă, ajungându-se iată până la planificarea de acte teroriste.
Credem că pe parcursul apărării sale, Beke Istvan Attila a avut amnezie, pentru că s-a dezis de organizaţia extremistă, afirmând că „nu este de acord cu întreaga ideologie HVIM” şi a precizat că nu ştie cum să lege mai multe dispozitive explozibile astfel încât să explodeze dintr-o dată (deşi acesta este cunoscut în Târgu Secuiesc drept un bun electronist).
„Pe parcursul respectivei întâlniri s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de numitul Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil . Pe lângă materiile explozive – clasa articole pirotehnice categoriile II și III interzise la deținere, la domiciliul suspectului Beke Istvan Atilla a fost descoperit și un dispozitiv de inițiere și temporizare pe o durată de maxim 24 de ore a impulsurilor electrice de 12 V.”
Beke Istvan Attila a solicitat să nu fie arestat preventiv, întrucât are familie şi nu are antecedente penale, şi imediat ce va fi eliberat, va întrerupe orice legătură cu acea organizaţie şi cu oamenii acelei grupări.

În încheiere se menţionează că :
„În speţă, se constată că gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracţiunilor pentru care este cercetat inculpatul rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (10–20 ani închisoare, reduse la jumătate ca urmare a reținerii tentativei – 5 – 10 ani închisoare – și 5-12 ani închisoare, majorate cu o treime ca urmare a reținerii prev. legii 535/2004 – 6 ani și 8 luni – 16 ani închisoare), ci urmează a se avea în vedere gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat inculpatul, prin prisma modului şi circumstanțelor de săvârşire a pretinselor infracţiuni, procurându-se mijloacele și instrumentele necesare confecționării unui dispozitiv exploziv improvizat ce urma să fie detonat în public, pe raza localității Târgu Secuiesc, pe parcursul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie pentru a se crea o stare de panică în rândul populației, urmărindu-se realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă (Mișcarea de Tineret 64 de Comitate) HVIM Ungaria le promovează în Transilvania, în scopul realizării dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat într-o anumită zonă a României, precum și complexitatea planului infracțional, urmarea produsă și contribuţia mai multor persoane la săvârşirea faptelor de natură a înlesni atingerea scopului activităţii infracţionale.
Infracțiunile de natura celor pentru care există probe în speță afectează viața pașnică și siguranța cetățenilor, creând un puternic impact psihologic asupra acestora, mai ales în actualul context european, marcat nu de mult timp de tragicele atentate teroriste de la Paris, Franța.
Raportat la vârsta inculpatului şi gradul de instrucţie, acesta ar fi trebuit să conştientizeze urmările unui comportament antisocial de o gravitate deosebită, prin adoptarea unei conduite corespunzătoare, de conformare şi respect al normelor legale.
Referitor la circumstanţele personale invocate de apărare, acestea sunt fireşti, nicidecum meritorii și ante factum acestea nu s-au dovedit apte să-l determine pe inculpat la o conduită socială conformă cu normele de drept.
Chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale, aspect care este în favoarea lui, acesta nu reprezintă altceva decât starea de normalitate pentru fiecare cetăţean, unul care trebuie privit ca atare şi nu trebuie să constituie un motiv de a fi recompensat sau o performanţă civică deosebită, astfel încât nu justifică lăsarea în libertate la acest moment procesual, în raport de gravitatea ridicată a pretinselor infracţiuni pentru care este cercetat.
Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală, persoana judecată se bucură de prezumţia de nevinovăţie, însă legiuitorul a stabilit ca în cazul în care se regăsesc anumite condiţii expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaşte sau nu săvârşirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispoziţiile art.5 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.”

Iosub Robert