Am fost peste 1,8 milioane!

Articol disponibil în: Magyar Română

Prezența tinerilor la alegerile locale din 2020 a fost de 38,6%, procent satisfăcător și îmbucurător în contextul special în care ne aflăm, dar și în raport cu datele corespunzătoare alegerilor precedente (la alegerile prezidențiale din 2019 au ieșit la vot 41,8% din tinerii aflați pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezența tinerilor a fost de 43,2%), însă trebuie parcurs un drum lung până la atingerea idealului de civism care poate împinge societatea spre progres.

Tinerii sunt cea mai flexibilă categorie de vârstă, fiind reprezentanți ai dezvoltării prin deschiderea față de nou și receptivitatea la ideile actuale. Astfel, ca exponenți ai evoluției și ai schimbării, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și implicare, contribuind la conturarea viitorului comun, prin toate acțiunile noastre, fiind conștienți inclusiv de importanța pe care o are votul individual – un gest mic, personal, dar care prin multiplicarea sa, ajunge să determine cursul vieții fiecăruia dintre noi. În acest sens, cifrele sintetice care reflectă prezența tinerilor la vot, spun de fapt poveștile fiecăruia dintre ei, povești ce trebuie ascultate. Unde sunt cei 61,4% și de ce ei au lipsit de la momentul care le va determina direcția următorilor 4 ani?

În cazul alegerilor locale sunt de menționat câteva cauze particulare, dintre care enumerăm:

• Față de alegerile europarlamentare și prezidențiale, la alegerile locale, votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau reședință, alegătorul fiind direct legat de autoritățile locale din comuna, oraşul sau municipiul respectiv. Astfel, tinerii care sunt plecați din localitatea în care își au domiciliul sau reședința în ziua scrutinului sau care locuiesc în străinătate, nu vor putea vota. Având în vedere mobilitatea crescută a acestei categorii, ar fi oportună identificarea unor mecanisme prin care ei să își poată exprima votul chiar și în aceste condiții.
• Tinerii care locuiesc în altă localitate față de cea de domiciliu, trebuie să dețină viză de flotant pentru a putea vota. În contextul pandemiei de Coronavirus, intervine o altă problemă specifică și anume teama tinerilor care nu dețin viza de flotant în localitatea în care locuiesc de a se deplasa în localitatea de domiciliu. În plus, mulți tineri au obligații profesionale sau academice care nu le permit să călătorească. Un alt factor important este dat de procesul birocratic de obținere a vizei de flotant. În contextul centrelor universitare (București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova etc.), numărul de tineri prezenți la vot ar fi putut fi mult mai mare, cu condiția ca aceștia să-și poată obține viza de flotant într-un timp mai scurt, durata medie de eliberare a acesteia fiind de o săptămână.
• În contextul dat, se poate lua în considerare și o lipsă de reprezentativitate a candidaților în raport cu segmentul de tineret, diferența fundamentală dintre alegerile locale și alegerile parlamentare fiind dată de personificarea alegerilor locale sub o figură individuală (cea a candidatului), mai degrabă decât sub forma unui partid politic. Deci, alinierile politice se fac cu figuri personale, nu cu ideologii și partide politice. Cu alte cuvinte, problematica prezenței mici la vot a tinerilor poate apărea, în unele cazuri, ca un rezultat al lipsei unor opțiuni politice noi, care să facă apel în mod explicit la tineri și nevoile lor.
• Un alt aspect este reprezentat de faptul că tinerii care locuiesc în alte localități, de multe ori nu mai sunt conectați la realitatea comunității de proveniență, dar nici nu se regăsesc îndeajuns de mult în noua localitate, fapt pentru care nu au interes să voteze, situație întâlnită și în cazul tinerilor din diaspora, care, deși sunt plecați, încă figurează ca fiind membri ai comunității din România.
• De altfel, un rol important în scăderea numărului de tineri care au ieșit la vot, a fost jucat de lipsa opțiunii votului prin corespondență, din două considerente:

1. a) Inabilitatea tinerilor de a se deplasa către localitățile de domiciliu (e.g. studenți, tineri fără domiciliu în orașele în care își desfășoară activitatea profesională)
2. b) Tineri aflați în carantină sau în izolare, care nu au documente justificative, întrucât au fost informaţi telefonic de către Direcţiile de sănătate publică despre faptul că trebuie să stea în izolare.

Câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrise pe scurt, astfel:

• 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.
• În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.
• 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.
• Tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în familie și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.
• Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.

Așadar, deși motivele pentru procentul de tineri care au votat pentru alegerile locale din 2020 pot fi analizate din punct de vedere sociologic și politic, acestea pot fi abordate și din punct de vedere instituțional, luând în considerare mecanismele prin care statul a oferit cetățenilor săi posibilitatea de a-și exercita dreptul fundamental la vot. De asemenea, încurajăm în continuare tinerii să demonstreze că sunt cetățeni activi nu doar în perioada alegerilor, ci în fiecare zi!

Procentul este calculat agregat în raport cu populația de tineri cu drept de vot din România, pe segmentul de vârstă 18-34 de ani.Mai exact, 1.813.011 tineri au votat la nivel național, conform datelor de la închiderea urnelor, din totalul de 8.420.741

Material realizat de Consiliul Tineretului din România