Avocatul Poporului monitorizează tortura din spitalele COVID

0

Articol disponibil în: Română

Spitalele destinate pacienților depistați cu noul coronavirus dar și spitalele suport din toată țara au primit o notificare din partea Avocatului Poporului prin care sunt informate că sunt monitorizate „prin mandatul de mecanism național de prevenție a TORTURII”.

 

Iată ce putem citi pe site-ul Avocatului Poporului:

 

Precizări ale Avocatului Poporului referitoare la activitatea 

Mecanismului Național de Prevenire

 

În aplicarea mandatului său constituțional, Instituția Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplinește încă din anul 2014, atribuții specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislația română.

În accepțiunea legislației internaţionale și interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voința proprie, este considerat loc de detenție, iar prin Mecanismul Național de Prevenire se urmărește respectarea drepturilor și demnității persoanelor aflate în acele locuri.

Legislația română a transpus astfel în dreptul intern legislația internațională și europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

Conform documentelor amintite, sunt locuri de detenţie sau, după caz, locuri în care instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile privind prevenirea torturii și a tratamentelor rele sau degradante, următoarele:

  1. a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;
  2. b) centrele educative, centrele de detenţie;
  3. c) centrele de reţinere şi arestare preventivă;
  4. d) serviciile de tip rezidenţial pentru minorii care au săvârșit fapte penale şi nu răspund penal;
  5. e) spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, spitalele de psihiatrie;
  6. f) centrele de tranzit;
  7. g) centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică, aflate în subordinea şi administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;
  8. h) centrele speciale de primire şi cazare a solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;
  9. i) centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis;
  10. j) orice alt loc care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistenţă socială.

Avocatul Poporului amintește autorităților, publicului și presei, că în anii 2014 și 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și cu cei ai Ministerului Sănătății, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.

Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii și tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voința proprie. În mod similar, legislația elaborată în cadrul ONU are aceleași cerințe. Transparența administrării acestor locuri este esențială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile și demnitatea umană.

În Europa există 46 țări în care sunt organizate și funcționale Mecanisme Naționale de Prevenire, care au același tip de competențe, dintre care amintim:  Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.

Mai mult decât atât, în februarie 2020, chiar Subcomitetul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii – SPT a menționat că: orice loc în care o persoană este ținută în carantină și pe care nu este liberă să îl părăsească, este loc de detenție, conform art. 4 din Protocolul Opțional.

În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorități. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internați atât pacienți simptomatici, dar și asimptomatici și suspecți de Covid, aceștia neavând posibilitatea refuzului internării.

În baza mandatului și în aplicarea acestuia, MNP are obligația să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenție, iar prin activitatea de monitorizare se dorește asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar și demnitatea.

În activitatea noastră de monitorizare am solicitat mai multe informații și documente și am solicitat ca pacienţii să fie informați cu privire la desfășurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar și cu privire la posibilitatea de a accesa și completa on line un chestionar întocmit de instituţia noastră.

 

Avocatul Poporului,

Renate Weber

 

București, 11 iunie 2020

Avocatul Poporului solicită Ministerului Sănătății reglementarea în regim de urgență a situației internărilor și intervențiilor chirurgicale în spitalele suport COVID-19

 

Avocatul Poporului a primit mai multe petiții de la pacienți, aparținători ai acestora, dar și de la organizații ale pacienților, prin care aceștia și-au exprimat nemulțumirea față de interzicerea accesului în spitale pentru efectuarea procedurilor medicale complexe ce nu pot fi realizate decât în unități spitalicești.

Avocatul Poporului a întreprins demersuri încă din 13 mai 2020, arătând la acel moment Ministerului Sănătății că nu se mai justifică îngrădirea accesului pacienților în spitalele desemnate suport COVID-19, întrucât există mai mulți pacienți cu boli cronice grave pentru care urgența este imperioasă, pacienți care necesită proceduri medicale complexe, care nu se pot realiza decât în spital.

Deși apariția Ordinului nr. 961 din 29 mai 2020 prevede faptul că după încetarea stării de urgenţă, în funcţie de evoluţia epidemiologică locală, se pot relua internările şi intervenţiile chirurgicale programate, precum şi activitatea din ambulatoriisituația rămâne neschimbată în multe unități sanitare. Acest fapt duce la agravarea stării de sănătate a multor persoane, și chiar la pierderi de vieți omenești.

În context, Avocatul Poporului a emis o Recomandare în care solicită Ministerului Sănătății, emiterea în regim de urgență, a unei circulare către toate spitalele suport COVID-19, în sensul în care acestea să reia internările şi intervențiile chirurgicale programate, precum şi activitatea din ambulatorii, în condiții de siguranță,  respectându-se astfel, dreptul la ocrotirea sănătății pacienților.

5 iunie 2020


 

Demers al Avocatului Poporului finalizat cu succes – includerea bolii COVID-19 în grupa bolilor infectocontagioase din categoria A, astfel încât incapacitatea temporară de muncă să fie plătită în proporție de 100%

Avocatul Poporului salută adoptarea de către Guvern a Hotărârii nr. 423 din 27 mai 2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiției de stagiu de asigurare, de 100% din salariu.

 

În data de 30 aprilie 2020, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Sănătății să dispună măsuri urgente pentru ca boala COVID-19 să fie inclusă în grupa bolilor infectocontagioase din grupa A, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1186/2000, și, în consecință, asiguraţii să beneficieze de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă plătită în procent de 100%.

5 iunie 2020

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy