Cum promovează presa românească „Ținutul Secuiesc”. Propagandă ungară, clișee jurnalistice și iresponsabilitate strategică

0

Articol disponibil în: Română

Foto: presa mainstream din România care utilizează expresia „Ținutul Secuiesc” fără ghilmele

Textul de mai jos se referă la o chestiune extrem de importantă în spațiul public românesc, iresponsabil ignorată și de o și stringentă actualitate, astăzi, după ultimele evenimente din jurul chestiunii autonomiei teritoriale a așa-zisului „Ținut Secuiesc”.

Cum vorbim în România, public, despre „Ținutul Secuiesc”?

Ideea de bază este că, deși o asemenea entitate nu există pe harta geografică a României și nu este recunoscută în niciun fel – nu are nicio bază administrativă, legală/constituțională sau istorică – în pofida faptului că toată lumea, la unison, mai puțin UDMR-ul, se poziționează împotriva unei „autonomii teritoriale”, lucrurile stau altfel la nivelul comunicării publice. Am spune, cu un termen mai tehnic, la nivelul „geografiei simbolice”. Aici, la acest nivel, partea maghiară – adică Budapesta și UDMR-ul – pare că au câștigat partida, în sensul în care în mediile oficiale, educaționale și, practic, în toată presa din România se poate citi despre… „Ținutul Secuiesc”, fără ghilimele și fără nicio precizare care că indice faptul că, de fapt, respectiva entitate nu există. Presa românească, și nu vorbim de presa marginală, face, tacit și iresponsabil, de cele mai multe ori, jocurile separatismului unguresc. Lipsa de discernământ cu care se popularizează în media așa numitul „Ținut Secuiesc” – fără utilizarea ghilimelelor de rigoare sau a adjectivului ”așa-zis” cu sens de ”pretins” – devine și mai gravă, cum spuneam, în lumina evenimentelor recente de la noi.

Este momentul unei responsabilizări urgente, la nivelul politicienilor, a presei, a comunicatorilor publici.

LARICS trage astăzi un semnal de alarmă.

Abordări asimetrice legate de proveniența termenului de ”secui”. Nici măcar ungurii nu se pun de acord

Originea etnică a secuilor continuă să constituie un subiect controversat, nici măcar istoricii ungari neavând până în prezent o concluzie clară în acest sens.

Lingviștii de la Eötvös Loránd Tudományegyetem, Finnugor Tanszék/Catedra fino-ugrică de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, susțin două direcții privind originea secuilor: maghiară și turcică. Într-un material intitulat ”A székelyek nevéről”/Despre numele secuilor, specialiștii instituției ungare, mai sus menționate, au trecut în revistă o serie de cercetători care au avansat diverse teorii privind proveniența cuvântului ”secui”, în baza asocierii următorilor termeni:

  • Benkő József: ”szék” (maghiară) – ”scaun”, unitate administrativ-teritorială;
  • Hunfalvy Pál: ”széken túli” (maghiară) – ”dincolo de scaun”, ”grănicer”;
  • Fogarasi János: ”székelő” (maghiară) – ”resident într-o anumită așezare”;
  • Apór Károly: ”megtelepedő” (maghiară) – ”stabilit”;
  • Borovszky Samu: ”harcos, verekedő” (maghiară) – ”războinic, luptător”;
  • Sebestyén Gyula: ”őr, határőr, végbeli” (maghiară) – ”paznic, grănicer, ultim”;
  • Jerney János: ”patrulman” (uzbecă) – ”patrulă, grănicer” (a asociat secuii pecenegilor);
  • Thúry József și Németh Gyula: ”sikil” (turcă) – persoană nobilă, de rang înalt (deși lingvistul turc Hasan Eren a dovedit că nu există un astfel de cuvânt în lexicul turcesc, 1943 – https://dergipark.org.tr/en/pub/cutad/issue/37872/407627);
  • Pais Dezső: ”säkil/sikil” (turcă) – fugar (ulterior a renunțat la această teorie);
  • Karácsonyi János(1905): 1.”sjek”/a tăia/tăiat (substantiv sloven asociat în maghiară cuvântului ”vágás”) și ”-li” (sufix din componența limbii slave, de proveniență turcă) – ”pionier”, ”deschizător de drumuri”; 2. ”sichel” (germană) – ”seceră”.

Potrivit specialiștilor ungari, formele de ”scicul”, ”zekul” au apărut pentru prima dată în secolul al XII-lea, concluzionând că secuii nu au un dialect separat de limba maghiară, ci au abordări lexicale mai diversificate, secuii formându-se prin fuziunea diferitelor grupuri maghiare.

În lumina informațiilor de mai sus, 6 cercetători au avansat teorii privind proveniența cuvântului ”secui” din limba maghiară, 3 cercetători au susținut proveniența turcică (din care 1 a analizat un termen compus aparținând limbilor: turcă, slovenă, precum și un termen din limba germană) și 1 cercetător a analizat proveniența din limba uzbecă.

Termenii din limba maghiară au vizat accepțiile: ”războinic, luptător, paznic, grănicer, rezident al unei unități teritoriale de tip <scaun>”, termenii din limba turcă au avut semnificații de: ”persoană nobilă, de rang înalt, fugar, deschizător de drumuri”, termenul din limba uzbecă făcea referire la cuvântul ”grănicer”, iar termenul din limba germană a desemnat cuvântul ”seceră”.

Ce sunt „secuii” ? Opinii ale cercetătorilor români

De asemenea, cercetătorii și istoricii români preocupați de originile secuilor din România au conturat următorele teorii:

Marius Diaconescu (istoric și conferențiar universitar) – ”cea mai veche teorie, atestată în cronicile medievale şi care a prins rădăcini în conştiinţa secuiască, este cea a originii hunice”, respectiv primele cronici medievale, ale lui Anonimus şi Simon Kézai, dar şi lucrările ştiinţifice din secolul XX au susţinut că secuii sunt urmaşii hunilor lui Attila. Potrivit unei alte teorii, secuii ar fi de origine turcică, dintr-o populaţie înrudită cu hunii, care au venit împreună cu ungurii în Panonia. Originea turcică este susţinută de scrierea runică folosită de secui şi de rolul militar al secuilor – în avangardă la atac, respectiv în ariergardă cu ocazia retragerii. De asemenea, există teorii despre originea bulgară, pecenegă, cumană, gepidă, cavară, avară şi chiar românească a secuilor.

Elena Muscă (istoric din Sălaj) susține teoria potrivit căreia secuii sunt de origine turcică, această origine ar fi susţinută şi de scrierea runică, specifică secuilor, şi care se mai foloseşte şi astăzi, cunoscută şi ca „scriere pe răboj“, un alfabet special, utilizat în Transilvania şi Ungaria până în secolul al X-lea, când a fost introdus şi aici alfabetul latin. Expansiunea ungurilor din Panonia către Est a început înainte de anul 900. În campaniile lor de cucerire a Transilvaniei, ungurii i-au adus aici şi pe secui, pe care i-au folosit, mai întâi, pe post de grăniceri, împotriva năvălirilor tătăreşti. Cronicarul Anonymus, în „Faptele Ungurilor“/„Gesta Hungarorum“, afirmă că „secuii au luat parte la cucerirea Panoniei, au convieţuit mai multă vreme cu ungurii şi au participat – luptând întotdeauna în avangardă, după obiceiul populaţiilor ataşate altora – la diferitele expediţii şi războaie purtate de unguri în secolele X – XII“.

Vasile Benedek (profesor de istorie din Sălaj) este de părere că, deși, inițial, este posibil ca limbile vorbite de unguri și secui să fi diferit într-o oarecare măsură, acum diferențele s-au aplatizat, existând diferențe doar la nivel de accent. În schimb, limba ceangăilor resimte influențele limbii române, respectiv secuii de dincolo de Carpați au adoptat limba populației majoritare. „Diferenţele culturale dintre secui şi maghiari se materializează, în primul rând, prin utilizarea scrierii runice, specifică doar secuilor. În al doilea rând, secuii sunt renumiţi din cele mai vechi timpuri pentru aptitudinile lor de cioplitori, realizând porţi înalte, specifice numai lor, porţi pe care se regăsesc motive ornamentale cu rădăcini în cultura soarelui, întâlnită şi la incaşi.“

Cosmin Pătraşcu Zamfirache, jurnalist și redactor al publicației ”Adevărul”, realizâd o sinteză a aspectelor de mai sus, consideră că, de-a lungul timpului, această avangardă a invaziei ungureşti în Europa a fost prezentată ca o naţiune diferită, dar maghiarizată din punct de vedere lingvistic şi religios. În prezent, deși fac parte din grupul etnic şi cultural maghiar, vorbesc maghiara, dar au tradiţii şi obiceiuri care-i individualizează. Pentru Bonfinius, Simon de Keza sau Possevino, secuii, deşi vorbeau un grai maghiar, aveau o identitate aparte, diferită de cea a ungurilor. Atât din punct de vedere al portului, obiceiurilor, cât şi al originii etnice. Capacitatea militară a secuilor şi importanţa lor strategică în zona Carpaţilor i-a transformat într-o naţiune privilegiată în Transilvania. Organizarea lor era cea tradiţională, în triburi. Fiecare trib a ocupat o regiune întemeind sate. Conform tradiţiei, au fost şapte triburi secuieşti, teritoriul ocupat de aceştia fiind organizat de regii maghiari, din punct de vedere administrativ, în şapte scaune secuieşti. Secuii erau conduşi de un ”comite” al secuilor. În concluzie, jurnalistul evidențiază faptul că, oficial, secuii sunt o minoritate etnică care locuieşte în zona de sud-est a Transilvaniei, aparținând României.

Istoria unei obsesii. Inițiative recente de promovare a conceptului „Ținut Secuiesc”

Congresul UDMR a adoptat (23.02.2019), cu unanimitate de voturi, că steagul roșu, alb și verde este simbolul național al comunității maghiare din România, alături de steagul ”Ținutului Secuiesc”, de imnul Ungariei și de imnul ”Ținutului Secuiesc” (vezi foto). Liderul Grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, că aceste simboluri naționale pot fi folosite oriunde trăiesc membri ai națiunii maghiare.

La cea de-a 42-a ediţie a Târgului de turism internaţional ”Utazás” de la Budapesta şi la Târgul de Turism al României/TTR de la București, Romexpo (ambele în perioada 21-24.02.2019), județele Covasna, Harghita şi Mureş au promovat regiunea prin intermediul unui stand comun, sub brandul “Ţinutul Secuiesc”. Judeţele, Covasna, Harghita şi Mureş, au fost reprezentate la cele două evenimente de Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita, respectiv Asociaţia Visit Mureş.

Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație ale Camerei Deputaților au adoptat, în martie 2019, un raport de respingere a proiectului UDMR privind autonomia ”Ținutului Secuiesc”, vizând separarea minorităților naționale și reprezentarea acestora în instituții.

Árpád János Potápi, secretarul de stat ungar responsabil pentru politică naţională a menționat într-un comunicat, transmis în martie 2019 agenţiei ungare de presă MTI, că Guvernul Ungariei “continuă să îşi menţină, în mod hotărât, punctul de vedere conform căruia autonomia şi dreptul la autodeterminare reprezintă o garanţie a supravieţuirii comunităţilor minoritare”. Potrivit comunicatului, „problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este a fiecărui maghiar şi că este important ca, de fiecare dată când există ocazia, să ne facem auzită vocea şi să dăm dovadă de sprijinul nostru”.

Referitor la acest comunicat, Traian Băsescu a acuzat partidul ungar Fidesz de amestec grosolan în treburile interne ale României.

La 18.12.2019, deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus la Camera Deputaților o propunere legislativă prin care așa-zisul ”Ţinut  Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică în României, iar limbile maghiară şi română să fie folosite în instituţiile publice de către cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Anterior, referitor la acest subiect, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat (02.02.2009, Budapesta) că ”România este definită ca stat unitar, și nu va accepta niciodată conceptul de drepturi colective pentu minorităţi, însă este o susținătoare fără rezerve a drepturilor individuale ale minorităţilor”.

De asemenea, în 2010, deputatul Horia Grama, adresând o interpelare premierului de la acea vreme, Emil Boc, i-a solicitat punctul de vedere cu privire la folosirea sintagmei ”Ținutul Secuiesc” în Hotărârea Guvernului nr. 402/2010, care, în premieră, conferea o latură legală/oficială conceptului de ”Ținut Secuiesc”. În acest sens, deputatul a afirmat că ”această sintagmă este cultivată în mentalul colectiv pe linia autonomiei pe criterii etnice și reprezintă un grav atentat adus ordinii constituționale, precum și un afront adus românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, care cu greu își păstrează identitatea națională și se văd trădați de reprezentanții guvernamentali”.

Astfel, deputatul a avansat drept contra-argumente următoarele aspecte: 1. această denumire nu corespunde realităților demografice actuale și exclude, la nivel simbolic, circa 40% din totalul populației județelor Covasna, Harghita și Mureș, respectiv populația formată din români și alte etnii, potrivit opiniei Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (care reunește 20 de asociații și fundații din cele trei județe); 2. sintagma „graniţă”, în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, desemnează limita dintre două state şi este inadecvată în delimitarea internă a teritoriului naţional, în acest sens fiind uzitată formula „limită administrativ-teritorială” şi nu „graniţă”; 3. teritoriul României, conform Constituţiei României, „este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe” şi nu în „ţări” şi „ţinuturi”. Așadar, deputatul a concluzionat că terminologia oficială trebuie să concorde cu terminologia constituţională.

„Ținutul Secuiesc” NU există. UE respinge „Ținutul Secuiesc”

În iulie 2013, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv autonomia pe criterii etnice, respectiv inițiativa de autonomie a așa-zisului ”Ținut Secuiesc”. În context, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea lui Attila Dabis și Balázs-Árpád Izsák privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale. Ulterior, cei doi etnici maghiari au depus o plângere împotriva Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene, care însă le-a respins-o. Pe parcursul procesului, România a susţinut poziţia Comisiei Europene. Cei doi au încercat să se folosească de o prevedere din Constituţia Uniunii Europene, potrivit căreia, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte Parlamentului European, în limitele atribuțiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor. Prevederea se numeşte “inițiativă cetățenească europeană”.

În 2015, Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat definitiv hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc (din primavara anului 2014, atacată în instanța de contencios administrativ, la 03.07.2014, de către prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei), prin care a fost aprobat un memorandum inițiat de Consiliul Național Secuiesc/CNS, privind înființarea ”Ținutului Secuiesc” cu statut autonom.

În același context, cererea de arbitraj pentru autonomia așa-zisului “Ţinut secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă, în data de 24.03.2015, la Strasbourg, de către Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale/CPLRE al Consiliului Europei. Preşedinta delegaţiei României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat că cererea a fost respinsă pentru că “nu era de competenţa Congresului şi a Consiliului Europei”, tema în cauză făcând subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuia dezbătută în ţară şi nu la instanţele europene.

Presa românească promovează iresponsabil așa-zisul „Ținut Secuiesc”

Deși acest ”ținut” nu există pe harta geografică a României și nu are susținere legală/constituțională, în mediile oficiale, educaționale și media se face referire la sintagma ”Ținut Secuiesc”, fără utilizarea ghilimelelor de rigoare sau a adjectivului ”așa-zis” cu sens de ”pretins”.

Analizarea rezultatelor obținute în urma interogării serviciului de stiri al browser-ului Google, pe intervalul ianuarie 2015 – martie 2020, utilizând parametrul de căutare ”Ținutul Secuiesc”, a condus la identificarea a 54 de titluri promovate de surse românești mainstream, care au omis utilizarea corectă a sintagmei „așa-zisul Tinut Secuiesc”, demonstrând o lipsă de interes în ceea ce privește reflectarea corectă a acestei regiuni din România.

În topul surselor care au diseminat titluri conținând incorect această sintagmă se află: G4Media.ro – 5 articoleZiare.com și Stirileprotv.ro – 4  articoleEvenimentul Zilei, DC NewsDigi24Mediafax și Punctul.ro – 3 articoleHotNews.roAdevărulRealitatea.net și  Știri pe surse – 2 articole; alte surse au vehiculat preluări de câte1 articol pe același subiect.

În funcție de tipurile de sursă preocupate de acest subiect, s-au remarcat: posturile de televiziune – 12 titluri, cotidiene mainstream – 11 titluri, publicații online – 8 titlurisite-uri de știri – 7 titluriONG media – 5 titluriagenții de știri – 4 titluri, surse regionale – între 1 – 3 titluri.

În funcție de conținutul articolelor: 34 titluri au oferit repere ale unor relatări, în registru neutru, ale acestui subiect; 15 titluri au reflectat aspecte anticipative ale unor comentarii, în registru negativ5 titluri au sintetizat prezentări ale regiunii, în registru pozitiv.

52 titluri au fost promovate de surse ce diseminează știri generale, iar 2 titluri au fost promovate de surse din domeniul economic.

În perioada de referință, maxima vizibilitate a sintagmei așa-zisului  ”Ținut Secuiesc” a constituit-o data de 11.03.2019, cu 3 titluri vehiculate: 1. ”Guvernul Ungariei: Problema autonomiei Ținutului Secuiesc este a fiecărui maghiar”/Ziare.com; 2. ”Izsák Balázs (CNS): Guvernul să renunțe la sărăcirea artificială a Ținutului Secuiesc”/Agerpres; 3. ”Mii de persoane la protestul pentru autonomia Ținutului Secuiesc în Târgu Mureș”/ StirileProTV. De asemenea, momente de vârf de vizibilitate au fost: data de 24.12.2019, cu 2 titluri: 1. ”UDMR a depus un proiect pentru recunoașterea autonomiei Ținutului Secuiesc. Ce prevede”/Digi24; 2. ”UDMR a făcut lege pentru recunoașterea Ținutului Secuiesc: Va avea președinte și maghiara ca limbă oficială”/Ziare.comdata de 07.01.2020cu 2 titluri: 1. ”UDMR insistă cu autonomia. Ce se întâmplă cu Ținutul Secuiesc”/Realitatea.net; 2. ”Deputat UDMR: Nu ne speriem, mergem mai departe cu statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc. Ceea ce facem este constituțional și nu o să ne oprim/ HotNews.ro”.

Alte titluri recente, din intervalul de referință, care au avut ca subiect așa-zisul ”Ținut Secuiesc” au vizat următoarele aspecte: proiectul privind autonomia așa-zisului ”Ținut Secuiesc”, lipsa unui fundament legal privind acest proiect, acțiunile provocatoare ale reprezentanților UDMR pe criterii autonomiste, reacția comunității românești din regiune față de acțiunile autonomiste, acțiuni locale cu ocazia ”Zilei Libertății Secuilor” (10.03.2020/ Târgu Mureş), în care s-a solicitat ”autonomia teritorială pentru <Ţinutul Secuiesc>” şi eliberarea din închisoare a lui Beke István şi a lui Szőcs Zoltán, membri ai grupării “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”/HVIM, din Transilvania, condamnaţi pentru acte de terorism de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2018) la câte 5 ani de închisoare.

  • Ce ne pregătesc aleșii: Proiectele importante care vor fi dezbătute din februarie în noua sesiune parlamentară. De la alegerile primarilor în două tururi, până la amenințările cu moțiunea de cenzură, pensiile speciale și autonomia Ținutului Secuiesc”/05.01.2020/ Ziarul Financiar, înregistru neutru;
  • Proiect pentru Ținutul Secuiesc. Doi lideri de sindicat reacționează: Infracțiune flagrantă!”/06.01.2020/ DC News, în registru neutru;
  • UDMR inflamează spiritele și cere sprijinul PNL pentru autonomia Ținutului Secuiesc: Nu sunt teme tabu, sunt teme normale”/Știri pe surse/09.01.2020, în registru negativ;
  • Republica Securistă Ținutul Secuiesc”/Punctul.ro/09.02.2020, în registru negativ;
  • ”Primaria Capitalei nu a autorizat mitingul românilor din Ținutul Secuiesc programat pentru duminică”/21.02.2020/Punctul.ro, în registru neutru;
  • ”Premieră: un politician maghiar blochează apariția unui nou partid în Ținutul Secuiesc pe motiv că e separatist și susține autonomia”/04.03.2020/G4media.ro, în registru negativ;
  • ” Autonomie Tinutul Secuiesc. 2000 de secui solicita si eliberarea lui Beke Istvan si a lui Szocs Zoltan”/10.03.2020/Dcnews.ro, în registru negativ.

Site-ul de știri ”Substanțial”, a vehiculat, în registru pozitiv, titlul: ”Legende din Ținutul Secuiesc! Animație produsă în România, difuzată la televiziunea publică din Ungaria”/04.02.2020.

Cercetătorii în domeniu sunt de părere că ”Secuimea a fost și este permanent în atenția forurilor interne și internaționale, prin paradoxul că în regiune minoritarii sunt majoritari, iar majoritarii minoritari”. Constatările legate de relațiile dintre români și secui menționează că ambele etnii depun eforturi pentru scrierea și rescrierea istoriei lor, pentru construcția și reconstrucția sinelui etnic. Disputa primordialității, de peste 150 de ani, a dus la crearea de mituri, iar apelul la tradiții și istorie reprezintă de fapt o pârghie a legitimării accesului la resursele economice, politice și teritoriale. Astfel, tensiunile au înlocuit dialogul dintre părți, iar etnicitatea a limitat foarte mult libertatea de acțiune și de gândire a actorilor sociali din zonă.

Se impune, astfel, schimbarea clișeelor greșite cu abordări realiste, eliminarea delimitărilor și a diferențelor care sunt accentuate din exterior, sub influența politicului sau chiar a geopoliticului (Ungaria) și care induc populației locale anxietatea identitară ce menține o stare permanentă de conflict.

În concluzie, abordarea corectă în media românești a tuturor aspectelor legate de manifestările minoritare, din orice regiune a țării, ar putea constitui un pas de progres în acest sens.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi masternadă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.

Sursa: https://larics.ro

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy