Drepturile minorităților, citite invers de politicienii maghiari

Articol disponibil în: Magyar Română

Un comunicat ciudat, scris de Organizația Teritorială UDMR Ciuc și UDMR Miercurea Ciuc, arată că sărmanii politicieni maghiari sunt total rupți de realitate. În comunicat se vorbește de drepturile minorităților. TREZIREA, domnilor de la UDMR! În Harghita minoritarii sunt romanii … voi ce vorbiți acolo? Voi nu le dați voie românilor să își pună steagul lor, nu invers … și ce să vezi, minoritatea română reclamă abuzurile voastre la fel cum voi reclamați pe plan național alte abuzuri ale majorității la nivel național. Nu mai vorbiți prostii, că sunteți MAJORITARI în Harghita … puteți vorbi de drepturi încălcate la nivel național dar în Harghita, la voi acasă, unde peste 90% dintre aleșii locali și administrație e maghiară chiar deveniți penibili. Nici nu înțelegem cum de maghiarii votează de 27 de ani în continuu o clasă politică ce nu le poate face viața mai bună, ci din contra, maghiarii o duc din ce în ce mai rău.

Nu putem fi obligați să coborâm în bernă drepturile minorităților

Un nou proces al steagurilor a fost programat la Tribunalul Harghita pentru astăzi, care în final a fost amânat pentru 10 ianuarie. În procesul intentat primarului municipiului Miercurea Ciuc primăria locală admite procesul, deoarece numai primăriile cu personalitate juridică pot lua parte la un proces. Însă dosarul reclamantului nu este unul solid, acesta fiind unul dintre motivele amânării procesului. Procesul de față privind steagul secuiesc arborat în fața teatrului Csíki Játékszín, precum și steagul municipiului, a fost intentat de Asociația Civică Demnitate în Europa, condus de Dan Tanasă, bine cunoscut pentru procesele sale legate de steaguri.

Füleki Zoltán, viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, președintele UDMR filiala Miercurea Ciuc, participă în proces ca persoană fizică, urmărind să ducă cazul până la Strasbourg, pentru a fi dezbătut și de Comisia Europeană pentru Drepturile Omului. Acest pas l-a făcut deja în legătură cu procesele steagurilor arborate la primăria municipiului.

În obiecție viceprimarul evidențiază o serie de fapte care, conform legislației actuale, fac nejustificată acțiunea lui Dan Tanasă. O problemă o reprezintă faptul, că revendicarea îndepărtării steagului nu poate fi câștigat decât într-un proces civil. Alt punct slab al dosarului este, că Dan Tanasă nu a demonstrat că ar reprezenta oficial Asociația Civică Demnitate în Europa. Altă obiecție a viceprimarului este în legătură cu implicarea lui Dan Tanasă. Aici amintește ca precedent de un proces desfășurat la Târgu Mureș, în care un cetățean de etnie maghiară a cerut montarea plăcuțelor stradale bilingve. Cererea a fost refuzată pe motiv că persoana respectivă nu este domiciliată în oraș, deci nu poate fi interesat de plăcuțele bilingve. După cum este cunoscut, Dan Tanasă nu este locuitor al județului Harghita, iar asociația este înregistrată la București. În obiecție se mai spune, că îndepărtarea steagului este nefondată și pentru simplul motiv, că arborarea a fost aprobată încă din 1994.

O altă obiecție a viceprimarului constă în redactarea documentului, conform căreia în fața teatrului este arborat steagul unei alte țări. Füleki Zoltán a atașat ca probă la dosar, că anul trecut la Gura Humorului în cadrul unei ceremonii militare s-a arborat steagul vechi al Bucovinei. A mai adăugat, că stegul secuiesc nu este steagul unei alte țări, ci asemănător steagului Bucovinei, este steagul unei regiuni din România.

„Tanasă se poate folosi de lacunele legislației, unde legile nu sunt clare, iar fiecare judecător le va interpreta așa cum dorește. Legile nu reglementează cu claritate și exactitate cine și când și ce fel de drepturi are. Articolul 6 din Constituție spune că persoanele aparținând unei minorități au dreptul de a-și păstra, exprima și dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă. După părerea mea s-a comis încălcarea constituției. De aceea trebuie să fim prezenți în parlament, ca să nu ne pierdem drepturile obținute până în momentul de față. N-aș dori să ajungem unde am fost în 1989: să nu putem afișa denumirea orașului în ungurește”- a declarat viceprimarul.

După cum este cunoscut, UDMR- ul a reușit ca proiectul de lege privind interdicția folosirii limbii maghiare în administrația publică să fie respinsă, acest proiect de lege fiind anticonstituțional. Conform deputatului Korodi Attila succesul proceselor lui Dan Tanasă legate steaguri exemplifică ce înseamnă când nu există o majoritate suficientă să susțină un anumit caz, de aceea fiind dificil să se găsească o soluție durabilă.

„Ca să ajungem la consens și să elaborăm o nouă legislație, care odată pentru totdeauna- luând în considerare drepturile minorităților- să clarifice asemenea cazuri, este nevoie de o majoritate nouă. Punctul de plecare este că nu putem conta decât pe noi înșine, dar deocamdată nu zăresc o majoritate de bună credință, dar sarcina noastră este să căutăm această majoritate”- a explicat Korodi Attila.

Comunicat Organizația Teritorială UDMR Ciuc și UDMR Miercurea Ciuc

PS: Când mai dați comunicate de presă, domnilor de la UDMR care vă dați victime, scrieți-le și în română ca să vadă și românii pe care-i acuzați de abuzuri ce aveți de spus, că așa scrieți doar în maghiară… vă dați mari în fața electoratului maghiar, dar românilor nu le spuneți concret nimic. Așa luptați voi pentru etnicii maghiari? Vă prefaceți că faceți scandal autorităților române dar de fapt ele habar nu au de ce reclamați voi ?

Iosub Robert