EROII NAȚIUNII ROMÂNE: MAREȘALUL ALEXANDRU AVERESCU, ARTIZANUL VICTORIILOR ARMATEI ROMÂNE

0

Articol disponibil în: Magyar Română

Alexandru Averescu a fost general de armată, mareșal, un cunoscut om politic și membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1923, fiind totodată conducătorul armatei române spre marile victorii de la Mărăști și Oituz în Primul Război Mondial.

Primul Război Mondial i-a adus glorie Generalului de divizie Alexandru Averescu, care a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a în perioadele: 14 – 26 august 1916 și 26 septembrie 1916 – 30 ianuarie 1918.

În război s-a remarcat printr-un spirit ingenios și plin de inițiativă, care l-a dus la conflicte cu Marele Cartier General, condus la acel moment de generalul Constantin Prezan.

Averescu a fost inițiatorul cunoscutei manevre de la Flămânda din data de 18 septembrie 1916 care însă a fost o operațiune militară ratată, deoarece trupele trecute la sud de Dunăre au fost retrase fără a se fi confruntat cu inamicul, dar a fost și cel care a condus Armata a II-a în bătăliile de la Mărăști și Oituz din anul 1917.

Generalul Alexandru Averescu a ocupat un loc special în istoria politică a României și a fost cel care imediat după Primul Război Mondial și-a întemeiat propriul partid, cu care a reușit să se afirme pe scena politică a acelor ani.

Partidul înființat de Averescu, s-a numit Liga Poporului și a fost înființat în anul 1918, iar din anul 1920 acesta și-a schimbat denumirea în Partidul Poporului, partid care era constituit inițial din conservatori, oameni politici din Basarabia, Bucovina și Transilvania, din generali și ofițeri superiori.

După Primul Război Mondial, popularitatea lui Averescu a crescut la nivel de isterie națională, mai ales printre țărani, care l-au asociat pe Generalul Averescu – învingătorul de la Oituz – cu un Mesia al neamului românesc. Acest mit a fost însă spulberat relativ repede de greșelile politice făcute de Averescu de-a lungul guvernărilor sale, când mentalul colectiv a realizat că este o mare diferență între promisiuni și realitate.

Averescu a avut o ascensiune în politică atât timp cât a fost subordonat politic lui Ion I. C. Brătianu, care l-a numit Prim-ministru de câteva ori, dar fără sprijinul lui Brătianu, generalul Averescu nu a mai avut un cuvânt important de spus în viața politică din anul 1927.

Viața sa politică nu a fost lipsită de tensiuni, pentru că Alexandru Averescu a fost loial Casei Regale și s-a luptat să-și păstreze popularitatea pe treptele cele mai înalte, fiind prețuit de către regele Ferdinand I. În anul 1930, generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu sunt ridicați la cel mai înalt rang: cel de mareșal al României, din dispoziția regelui Carol al II-lea.

Averescu a fost autorul a 12 opere despre operațiuni militare, inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului și pentru meritele sale a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.

Sursa: CNMR

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy