Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului. Minunea vindecării unui orb

Articol disponibil în: Română

Izvorul Tămăduirii – Se sfințește agheasma mică

În fiecare vineri din Săptămâna Luminată a fiecărui an se sărbătorește Izvorul Tămăduirii, încă din a doua jumătate a primului mileniu creștin. Înainte de urcarea sa pe tron, viitorul împărat Leon cel Mare a întâlnit un orb rătăcit printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, care cerea apa. Maica Domnului l-a călăuzit prin glasul sau ceresc, astfel încât Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor: după ce orbul și-a stâmpărat setea, și-a recăpătat și vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat o biserică pe acel loc, cu hramul “Izvorul Tămăduirii”, iar cu apa luată de aici a vindecat mulți bolnavi de-a lungul timpului, prin mila și lucrarea Maicii Domnului. Din punctul de vedere al dogmelor bisericești, izvoarele tămăduitoare sunt preînchipuiri ale izvorului cel viu al mântuirii, care este Maica Domnului. La sărbătoarea “Izvorul Tămăduirii” creștinii merg cu gândul și cu inima încredințată că Maica Domnului este izvor al dumnezeirii, prin nașterea Mântuitorului. În toate bisericile și mânăstirile, după Sfânta Liturghie, se săvârșește slujba de sfințire a apei, agheasma mică, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

Sursa: ortodoxinfo.ro