László Tőkés: aniversarea Revoluţiei să ne aducă aminte de reconcilierea româno-maghiară

Articol disponibil în: Magyar Română

Evenimentul dedicat aniversării este organizat de CNMT şi de Platforma Europeană pentru Memorie şi Conştiinţă (PEMC) la Biserica Reformată “Cetate” din Timişoara, locul unde a izbucnit revoluţia care a dus la schimbarea regimului. Din cauza pandemiei, conferinţa se desfăşoară în spaţiul virtual şi analizează modul în care au fost reprimate minorităţile în perioada dictaturii.

În discursul său rostit în deschidere, László Tőkés a apreciat că opresiunea exercitată asupra comunităţii maghiare din România şi asupra bisericilor sale a jucat un rol decisiv în revolta împotriva regimului naţional-comunist al lui Ceauşescu. Fostul pastor reformat a amintit că, în 1989, puterea comunistă din România a încercat să creeze disensiuni între majoritarii români şi minoritarii maghiari. Cu toate acestea, niciunul nu a cedat la diversiunea naţionalistă şi, în mod exemplar, s-au unit împotriva inamicului comun, împotriva dictaturii ateiste naţional-comunistă.

În opinia lui Tőkés, Timişoara a reuşit să devină primul oraş liber din România, în data de 20 decembrie, graţie solidarităţii politico-religioase a aproximativ 10 comunităţi etnice şi tot atâtea comunităţi religioase.

“Asta numim spiritul Timişoarei, care a adus promisiunea şi şansa reconcilierii istorice româno-maghiare”, a amintit László Tőkés. Acesta a mai adăugat că punctul 4 al Proclamaţiei anticomuniste de la Timişoara, din martie 1990, a pus mărturie şi în ce priveşte respectul reciproc şi toleranţa dintre români şi alte comunităţi naţionale, însă minunea de la Timişoara s-a terminat repede.

László Tőkés a concluzionat că tentativa de pogrom de la Târgu Mureş, organizată de forţele de restauraţie, au deteriorat relaţiile româno-maghiare deja în martie 1990, iar “de atunci, antimaghiarismul, aflat la nivelul naţionalismului de stat, caracterizează, în România, politicile privind minorităţile”.

Ca exemple ale naţionalismului de stat, politicianul a menţionat că deţinuţii politici maghiari, István Beke şi Zoltán
Szőcs, se află şi în acest moment în închisoare, că proceduri discriminatorii juridice şi administrative afectează utilizarea limbii maghiare şi a simbolurilor maghiare, că retrocedarea bunurilor bisericeşti şi a bunurilor maghiare, confiscate în timpul comunismului, nu s-a realizat încă în cei 30 de ani, că cimitirul militar maghiar din Valea Uzului a fost ocupat prin violenţă de ultranaţionaliştii români, iar preşedintele Klaus Iohannis şi alţi politicieni români de vârf incită public împotriva comunităţii maghiare. De asemenea, Tőkés a enumerat printre dovezi şi faptul că, de 30 de ani, este aşteptată ancheta agresiunii antimaghiare de la Târgu Mureş, din 1990, şi tragerea la răspundere a făptaşilor.

László Tőkés a considerat îngrijorător faptul că, la alegerile organizate la începutul lunii decembrie în România, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune naţionalistă de extremă, a reuşit să intre şi în legislativul de la Bucureşti, iar printre reprezentanţii acesteia se regăsesc ofiţeri militari de rang înalt, care au excelat în înăbuşirea Revoluţiei din decembrie 1989.

Fostul europarlamentar şi-a exprimat speranţa că Partidul Naţional Liberal (PNL), care se pregăteşte să guverneze împreună cu politicieni maghiari, şi fostul preşedinte al PNL, Klaus Iohannis, vor abandona retorica politică antimaghiară şi se vor distanţa suficient de AUR, care urăşte maghiarii.

“Îmi doresc din toată inima ca actuala comemorare a revoltei populare de la Timişoara să servească drept memento pentru realizarea reconcilierii româno-maghiare”- a afirmat, în discursul său, László Tőkés.

Sursa: MTI