Săptămâna Patimilor

Articol disponibil în: Magyar Română

Creștinii ortodocși au intrat, începând de astăzi, în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare.

Săptămâna Mare are scopul de a pregăti creștinii pentru sărbătoarea Învierii, respectându-se și rânduiala deniilor (slujba utreniei). Începând cu Denia de duminica seara, se cântă până în Joia Mare următorul tropar:

„Iată mirele vine în miezul nopții și fericită este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnică e cea pe care o va găsi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca sa nu te dai morții și afară din Împărăție să te încui, ci te deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Dumnezeul nostru, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”

În denia de luni s-a pomenit patriarhul Iosif, care a fost vândut de frații săi cu 30 de arginți. În această ordine de idei, Iosif îl prefigurează pe Iisus, care, la rândul Său, a fost vândut de Iuda. Tot în această zi se face pomenire și de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod.

În denia de marți se va face pomenirea celor 10 fecioare, o pildă care are ca îndemn pregătirea fiecărui creștin pentru a-L primi pe Hristos așa cum se cuvine. Pilda celor zece fecioare este un îndemn la o neîncetată priveghere: „De aceea si voi fiți gata, ca în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni”.

În Miercurea Mare se pomenește vinderea lui Iisus de către Iuda, iar în Joia Mare se amintește de momentul Cinei celei de Taină. Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și Noul Legământ

În Vinerea Mare sunt pomenite Patimile Mântuitorului si mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul. Tot Vineri are loc Prohodul Domnului. În timpul slujbei de seară, numită Prohodul Domnului (sau a Plângerii la mormânt), preotul ia Sf. Epitaf, ducându-l, în procesiune, în jurul bisericii înainte de a-l așeza în Altar, pe Sfânta Masă (unde urmează să rămână până în miercurea din ajunul Înălțării Domnului). Procesiunea, urmată de credincioşii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea lui Hristos la Iad.

În aceasta săptămână se face curățenie generală în casă. Vopsitul ouălor în roșu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. În Vinerea Mare, nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu lucrează nimeni nimic, nici măcar clopotele nu se trag. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, care se află acum în mormânt.

În zilele Paștilor, până la Înălţare, credincioșii cântă troparul „Hristos a înviat din morți” și se salută unii pe alții cu „Hristos a înviat!”, la care se răspunde: „Adevărat a înviat!”.