(STUDIU) Maghiarii din Transilvania sunt mai aproape de români decât de unguri

Articol disponibil în: Română

Maghiarii din Transilvania sunt mai aproape de români decât de unguri, cel puțin așa reiese dintr-o primă parte a unei cercetări realizate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale în cadrul European Values Study, studiu început înainte de debutul pandemiei.

European Values Study este un program care se desfășoară la fiecare 9 ani și realizează analize comparative între diferite țări. De data aceasta a fost inclusă și minoritatea maghiară din Transilvania, iar scopul acestor investigații constă în creionarea valorilor, preferințelor și atitudinilor prin prisma cărora cetățenii europeni se raportează la viață, familie, muncă, religie, mediul social și politică.

Grupul statelor participante la program s-a extins considerabil din anul 1981 şi până în prezent. De la cea de-a doua ediţie participă şi state est-europene, iar de la cea de-a cincea ediţie chestionarul se aplică, alături de cele 42 de eşantioane reprezentative pentru ţările participante, şi pe eşantioane reprezentative ale minorităţilor, în speţă minoritatea maghiară din Transilvania şi minoritatea suedeză din Finlanda. Programul European Values Study este unitar în privinţa standardelor metodologice. Echipele de cercetare care reprezintă ţările (minorităţile) participante elaborează metodologia cercetării în cooperare cu echipa metodologică EVS. Cooperarea este prezentă în toate etapele cercetării: construirea eşantionului, elaborarea chestionarului (adică traducerea întrebărilor standard şi formularea eventualelor întrebări specifice pentru o ţară sau alta), organizarea şi verificarea muncii de teren, curăţarea bazei de date şi uniformizarea ei. Întregul proces metodologic trece printr-un sistem strict privind managementul calităţii utilizat de EVS, iar bazele de date finale sunt accesibile prin banca de date a Leibniz Institute Gesis din Koln.

Studiile bazate pe datele European Values Study sunt de regulă analize comparative între diferite ţări sau cercetări care încearcă să plaseze o ţară anume pe harta sistemelor europene de valori. Deşi într-o măsură mai limitată, EVS se pretează şi la analize comparative între populaţia minoritară şi majoritară. Unul dintre standardele metodologice ale programului presupune traducerea chestionarului în limbile minorităţilor care au o pondere de cel puţin 5% în populaţia ţării respective. Această pondere reprezintă un număr de cazuri suficient de mare pentru a fi analizate separat în cazul ruşilor din Estonia şi Lituania, al albanezilor din Macedonia de Nord şi al musulmanilor din Bulgaria. Ediţia curentă cuprinde în afară de cele menţionate şi două anchete separate pentru minorităţi.

ISPMN va prezenta rezultatele anchetei în mai multe moduri. Pe de o parte, va publica un studiu de atelier care va sintetiza rezultatele cercetării într-un limbaj accesibil publicului larg, atât în limba maghiară cât şi în limba română. Totodată, Institutul va organiza patru evenimente media, trei conferinţe de presă şi o dezbatere-masă rotundă, axate pe diferite teme abordate în cercetare. Evenimentele şi publicaţia intenţionează să contribuie la aprofundarea autocunoaşterii/cunoaşterii comunităţii minoritare. Publicul ţintă este format din politicieni, lideri religioşi, mass-media şi publicul larg. Pe de altă parte, vor fi elaborate analize mai detaliate şi (eventual) un volum de studii cu scopul de a reliefa într-o manieră ştiinţifică particularităţile unei populaţii minoritare, ceea ce reprezintă o direcţie nouă de cercetare în analizele EVS.

Asemănări între minoritate şi majoritate: familie, roluri de gen, religiozitate

Cercetarea vizează descrierea sistemului de valori al maghiarilor din Transilvania într-un context european comparativ. În acelaşi timp, cercetarea a urmărit să răspundă şi la o întrebare importantă pentru noi, şi anume: care sunt similitudinile şi diferenţele între populaţia minoritară şi majoritară? Există dimensiuni în care maghiarii din Transilvania seamănă mai mult cu populaţia din Ungaria? Rezultatele arată că nu există diferenţe semnificative între români şi maghiari în privinţa celor trei teme prezentate: valorile legate de familie şi rolurile de gen, respectiv comportamentul religios. Tendinţele din România, afişând pe alocuri particularităţi surprinzătoare în context european, sunt valabile şi pentru maghiarii din Transilvania.

Europenii ţin la familie. Nu există diferenţe între societăţile europene în această privinţă. Însă indivizii au opinii diferite despre ce înseamnă familia şi care sunt valorile conexe. Am avut mai multe întrebări pentru analiza acestor aspecte, însă până la urmă toate acestea contribuie la analiza sistemului de valori al individului în funcţie de patru dimensiuni: atitudinea liberală în viaţa privată, conştiinţa datoriei faţă de familie, rolurile de gen asumate în familie şi cele acceptate în spaţiul public.

Au fost  utilizate patru întrebări pentru abordarea liberalismului în viaţa privată. Două dintre cele patru se referă la homosexualitate, iar celelalte două la atitudinea faţă de avort, respectiv divorţ. În privinţa fiecăreia dintre cele patru întrebări am constatat că există diferenţe majore între ţările Europei de Vest, pe de o parte, şi fostele state socialiste, pe de altă parte: atitudinea de acceptare este mai răspândită în ţările vestice. Frecvenţa cu care apare liberalismul în viaţa privată este redusă atât în comunitatea maghiarilor din Transilvania, cât şi la nivelul populaţiei totale a României, chiar şi în comparaţie cu statele din Europa de Est. Acceptarea homosexualităţii se situează, pe o scală de la 0 la 10, la nivelul valorii de 2,4, a avortului la 3,5, iar a divorţului la 4,7. Din cinci maghiari, unul (21%) crede că „cuplurile de homosexuali sunt părinţi la fel de buni ca alte cupluri”, un procentaj mic în context european, dar aproape de două ori mai mare decât valoarea măsurată la nivelul României (12%). Sintetizând, 9 % din populaţia maghiară a Transilvaniei adoptă atitudini liberale în viaţa privată, în timp ce 60% au valori conservatoare în acest domeniu.

Conştiinţa datoriei faţă de familie a fost măsurată prin două întrebări la care respondentul trebuia să spună dacă a avea copii este sau nu o datorie faţă de societate, respectiv dacă este sau nu datoria copiilor să se îngrijească de părinţi. Mai mult de jumătate (56%) sunt de acord cu prima afirmaţie şi răspund afirmativ şi la cea de a doua întrebare. În ansamblu, 36% dintre maghiarii din Transilvania au un puternic sentiment de datorie familială, iar 30% nu au. Altfel spus, conservatorismul accentuat în viaţa privată a maghiarilor din România este secondat de un sentiment moderat de datorie faţă de familie. Sub acest aspect nu există diferenţe substanţiale faţă de media din România.

În privinţa atitudinii faţă de rolurile de gen, maghiarii din Transilvania sunt divizaţi, la fel ca societatea românească în ansamblul ei. În sfera privată domină atitudinea pozitivă faţă de rolurile tradiţionale de gen. Astfel 68% dintre respondenţi cred că femeia „poate să se angajeze, dar ceea ce vor femeile cu adevărat e căminul şi copiii”. Un procent de 52% spun că „asigurarea venitului e treaba bărbatului, iar treaba femeii este să aibă grijă de gospodărie şi familie”. Însă, în sfera publică şi în privinţa pieţei forţei de muncă, atitudinea pozitivă faţă de egalitatea de gen are un uşor avantaj. Astfel, 44% dintre respondenţi cred că bărbaţii sunt lideri politici mai competenţi decât femeile şi 42% că sunt manageri mai buni. Discriminarea femeilor pe piaţa forţei de muncă este considerată inadmisibilă de jumătate dintre respondenţii maghiari şi acceptabilă de o treime. Ponderea din urmă se află sub media din România (43%). Această distribuţie a atitudinilor, adică acceptarea mai pronunţată a egalităţii de gen în spaţiul public decât în cel privat este pusă de mulţi pe seama socialismului de stat, care încuraja participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă dar în acelaşi timp susţinea diviziunea muncii domestice bazate pe rolurile tradiţionale de gen.

Unul dintre rezultatele esenţiale este că în domeniul valorilor referitoare la familie nu există diferenţe substanţiale între majoritate şi minoritate. În această privinţă, maghiarii din Transilvania seamănă mai mult cu societatea românească decât cu cea din Ungaria, aceasta din urmă fiind o societate oarecum mai liberală în care atitudinea pozitivă faţă de egalitatea de gen este mai răspândită. În acest sens, minoritatea maghiară este diferită de alte comunităţi minoritare, cum ar fi ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia, comunităţi caracterizate de o mentalitate distinctă, mai conservatoare, faţă de cea a majorităţii în privinţa familiei şi a vieţii private.

Religiozitate

România se află într-o situaţie particulară în această privinţă fiind cea mai religioasă ţară din Europa, conform tuturor indicatorilor urmăriţi. Aici găsim cea mai mare pondere a persoanelor care sunt afiliate religios (97%), merg regulat la biserică (31%), se roagă regulat (81%), se consideră religioşi (85%), cred în Dumnezeu (97%) şi cred în Înviere (69%). În contrast cu tendinţele de secularizare din Europa Occidentală, în România are loc un proces de revitalizare religioasă, proces ilustrat şi de indicatorii de mai sus. Cercetătorii din domeniu consideră că există mai mulţi factori care explică intensificarea religiozităţii. Pe de o parte, deşi era subordonată statului în regimul trecut, Biserica Ortodoxă Română a reuşit să-şi păstreze sistemul instituţional pe toată perioada regimului socialist. Pe de altă parte, biserica a devenit o instituţie privilegiată de stat în perioada postdecembristă, statut concretizat prin investiţii publice substanţiale în infrastructura bisericii. În ultimii 30 de ani, numărul bisericile aproape că s-a dublat, iar biserica şi-a făcut loc în multe instituţii publice finanţate de stat (învăţământ, sănătate, sistemul corecţional etc.), ceea ce a condus la înmulţirea serviciilor bisericeşti şi în consecinţă la prezenţa ei mai accentuată în viaţa cotidiană.

Datele arată că religiozitatea maghiarilor este asemănătoare cu cea a românilor, în sensul că este mult mai pronunţată în comparaţie cu alte state europene, deşi maghiarii, în majoritatea lor covârşitoare, nu sunt ortodocşi. Astfel, datele anchetei arată că 99% dintre maghiarii transilvăneni sunt afiliaţi religios, 34% merg la biserică, 83% se roagă în mod regulat, 89% se consideră religioşi. Intensitatea crescută a activităţii religioase apare şi la alte minorităţi, care aparţin unor culte diferite de cel majoritar.

sursa: Agerpres