Ziua Limbii Române – unul dintre pilonii pe care s-a bazat înfăptuirea Marii Uniri

Articol disponibil în: Magyar Română

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, conform Wikipedia.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, la Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decorare a unor profesori și instituții de învățământ din diaspora, cu ocazia Zilei Limbii Române. 

”În anul în care celebrăm Centenarul, Ziua Limbii Române, pe care o sărbătorim în mod oficial la 31 august, are o încărcătură emoțională deosebită. Limba română a reprezentat unul dintre pilonii pe care s-a bazat înfăptuirea Marii Uniri și a rămas liantul cultural și spiritual care ne leagă de România, indiferent unde ne aflăm, în țară sau în afara granițelor.

Emil Cioran spunea, de altfel, că noi, citez, «nu trăim într-o țară, ci într-o limbă», considerând, pe bună dreptate, că limba este adevărata patrie a fiecărui om.

Astăzi, am dorit să evidențiez încă o dată meritele acelor persoane și instituții care au făcut eforturi însemnate pentru a menține vie limba română peste hotare.

Distinși profesori de limba română din străinătate și distinși reprezentanți ai instituțiilor care susțin învățarea limbii noastre în afara țării, vă mulțumesc pentru contribuția dumneavoastră!

Sunteți cei care insuflați tinerelor generații dragostea de țară, păstrând, prin intermediul limbii, legătura esențială cu România. Totodată, datorită dumneavoastră, cetățenii străini au acces la limba și la cultura noastră. Predarea și învățarea limbii române, ca limbă maternă sau străină, sunt instrumentele principale de transmitere a identității și valorilor românești.

Vă felicit pe toți pentru oportunitățile pe care le creați pentru românii din afara țării, prin organizarea de întâlniri periodice, care au devenit o parte importantă și apreciată a vieții în comunitățile de români de pretutindeni.

Ca dascăl, iubesc școala și știu că ea modelează caractere și dezvoltă personalitatea, sădind în suflete și în minți acele valori și virtuți care fac o societate puternică și prosperă, așa cum îmi doresc să fie România.

O școală performantă, cu dascăli dedicați, formează oameni demni și corecți, care lasă în urma lor o lume mai bună.

Acestea sunt și câteva dintre motivele pentru care am inițiat proiectul «România Educată», prin care îmi doresc să promovăm un sistem de educație bazat pe valori și pe o viziune clară, cu un parcurs predictibil pentru toți copiii.

Doar astfel le permitem copiilor să-și atingă întregul potențial și să contribuie, cu talentul și munca lor, la dezvoltarea unei societăți din care să nu ne mai dorim să plecăm ci, dimpotrivă, în care să năzuim să ne întoarcem cât mai grabnic. O societate care să-i prețuiască pe cei care folosesc corect limba română, apreciind și respectând tot ce ne leagă de bogata noastră moștenire culturală.

Vă doresc mult succes în continuare și, prin intermediul dumneavoastră, transmit un călduros «La mulți ani!» tuturor celor care simt și vorbesc românește, indiferent dacă se află în țară sau în afara granițelor ei!

Vă felicit și vă mulțumesc!”