Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

„România cunoaște un regres în privința respectării drepturilor comunității maghiare; vom sesiza Consiliul European”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că în perioada 2010-2016 România a înregistrat un regres în ceea ce privește respectarea drepturilor comunității maghiare și că formațiunea pe care o conduce va trimite un raport pe această temă către Consiliul European.

„România, în cel de-al patrulea ciclu de monitorizare a aplicării Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale, cunoaște un regres în privința respectării drepturilor cetățenilor români aparținând comunității naționale maghiare. Asta este constatarea noastră! Este un regres. E și o întârziere de doi ani și iarăși e un lucru extrem de grav și un lucru care trebuie subliniat: România depune acest raport mult mai târziu decât era necesar”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a precizat că o comisie a UDMR a pregătit un raport tehnic paralel pentru Comitetul consultativ de experți la Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale, „ca răspuns la raportul de țară depus de România la începutul anului în cadrul celui de al patrulea ciclu de monitorizare privind aplicarea Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale”.

Președintele UDMR a adăugat că raportul paralel al formațiunii va fi trimis în zilele următoare experților Consiliului European.

„Am considerat, după ce am citit raportul pregătit de MAE, că acel raport nu corespunde realității, are foarte multe inexactități și are foarte multe lipsuri”, a menționat Kelemen Hunor.

El a dat câteva exemple care din punctul de vedere al UDMR „înseamnă discriminare și încălcarea obligațiilor” asumate de către România.

„Vorbim de cazul fetiței din Baraolt, ieri a și fost sancționat acel medic care din punctul nostru de vedere a discriminat-o pe acea fetiță, și cazul de la Târgu Mureș, când au fost aplicate sancțiuni — zicem noi în mod ilegal — oamenilor care au participat la mitingul din 10 martie”, a spus președintele UDMR.

Potrivit lui Kelemen Hunor, au apărut noi tipuri de amenințări la adresa păstrării identității etnice, afirmând că este „extrem de îngrijorător”.

„Noi am observat o intensificare a incidentelor antimaghiare și un regres în privința drepturilor minorităților naționale. Climatul de siguranță a comunității maghiare s-a deteriorat considerabil față de perioada anterioară monitorizării. (…) Realitatea ne arată că în ceea ce privește sentimentul de libertate al comunității există mai degrabă motive de îngrijorare. O comunitate care nu se simte în siguranță și ale cărei drepturi sunt sistematic negate nu poate fi liberă, nu poate evolua, nu poate prospera”, a punctat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor a trecut în revistă o serie de aspecte sesizate în raportul UDMR către Consiliul European.

„Noi constatăm în raport că aceste principii asumate, atât în Convenția cadru, cât și în legislația noastră internă, inclusiv în Constituție, nu au fost respectate. Pot să spun câteva exemple. (…) De 11 ani de la revizuirea Constituției, România încă nu a adoptat Legea statutului minorităților naționale (…). Au avut loc incidente în care autoritățile statului au sancționat maghiarii pentru că și-au asumat identitatea etnică, aici ne referim la ultimul caz, dar sunt și alte exemple — marșul de la Târgu Mureș din 10 martie 2016. Ținutul secuiesc reprezintă un capitol aparte în acest raport (…). Pot fi înșirate acte sistematice și planificate prin care sunt îngrădite drepturile comunității maghiare. În Covasna, Harghita și Mureș o serie de exemple concrete arată că discriminarea se face pe criteriul etnic. Dacă mergem oriunde în țară, în toate celelalte regiuni istorice, observăm — și e foarte bine că e așa—că se încurajează manifestarea identității regionale și specificul zonei, mai puțin în ținutul secuiesc. Acolo nu se poate. Nici când vorbim de steaguri, nici când vorbim de obiceiuri sau denumiri. Singura excepție este ținutul secuiesc, unde aceste drepturi le sunt negate celor care trăiesc acolo”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a mai adăugat că în domeniile serviciilor publice și sănătății „observăm permanent că folosirea limbii materne este îngrădită”.

„Un alt exemplu de care trebuie să vorbim: retrocedarea imobilelor preluate abuziv de dictatura comunistă, proces încetinit sau chiar stopat și o sumedenie de cereri încă nesoluționate (…). Discursul de ură a rămas nesancționat de foarte multe ori (…). Dăm toate exemplele de inițiative legislative din Parlament, care apar pe bandă rulantă, când inițiatorii încearcă limitarea exercitării drepturilor sau chiar desființarea drepturilor obținute în cei 25 de ani. Libertăți fundamentale au fost negate prin diferite decizii (…). În domeniul justiției (…) cea mai gravă problemă e că nu există rapoarte publice cu privire la utilizarea sau solicitarea utilizării limbii maghiare în procedurile penale, civile sau administrative”, a mai spus Kelemen Hunor.

El s-a referit și la îngrădirea folosirii limbii maghiare în administrație, la înlăturarea unor inscripții de pe clădiri administrative, dar și la regionalizare.

„La nivelul organizării administrative am semnalat un lucru extrem de important (…): constituirea a opt județe, a opt regiuni de dezvoltare economică. De fapt, prin această propunere — nu s-a întâmplat, dar există această preocupare în continuare și noi suntem îngrijorați fiindcă se va încerca printr-o astfel de reorganizare administrativă schimbarea raportului între majoritate și minoritate în zonele locuite de maghiari”, a explicat Kelemen Hunor.

Sursa: agerpres.ro




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.