Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

Rotaţia culturilor în Harghita: în loc de cartofi, specialiştii recomandă rapiţa sau muştarul

rapitaScăderea semnificativă a suprafețelor cultivate cu cartofi în județul Harghita impune o rotație corespunzătoare a culturilor, specialiștii recomandând folosirea unor culturi alternative, cum ar fi rapița, plantele furajere sau muștarul

Directorul Direcției Agricole Harghita, Török Jenő, este cel care, în urmă cu patru ani, și-a consiliat soția pentru înființarea primei și, deocamdată singurei culturi de muștar din județ, recolta ajungând să fie vândută fie la unica fabrică de producere a muștarului din zonă, fie la agricultorii interesați.

„Știam că trebuie o plantă care este un bun premergător pentru alte culturi — vorbim de rotație — și, întâmplător, am aflat că avem o făbricuță care face muștar și aduce din Bărăgan și chiar din străinătate. (…) Eu am lucrat în cercetare mult timp și am această curiozitate și curaj să încerc și alte plante”, a declarat presei, Török Jenő.

Șeful Direcției Agricole a explicat că în județul Harghita nu se poate cultiva orice plantă, din cauza condițiilor meteo și este nevoie de o rotație corespunzătoare a culturilor, după scăderea semnificativă a suprafețelor cu cartofi, care rămâne cultura de bază în județ.

„Aici, în zona noastră, fiind o zonă răcoroasă, nu putem cultiva orice plantă. Dar trebuie găsite culturi mai speciale care rezistă în condițiile noastre pentru că, după scăderea suprafeței cultivate cu cartofi de la 14.500-14.700 acum 10 ani la 8.000 de hectare în prezent, rotația nu este perfectă. Avem prea multe cereale, respectiv grâu, orz, orzoaică, triticale. Asta nu este o rotație corespunzătoare: trebuie cartof, grâu, o altă cultură (plantă furajeră, rapiță sau muștar) ca să fie o rotație mai bună.. (…) Ar trebui să existe o alternanță pentru că apar boli, apare oboseala solului, alte probleme și rotația e veriga tehnologiei care e, relativ, ieftină”, a explicat Török Jenő.

Acesta a punctat că oamenii nu prea au curaj să încerce culturi noi, în județ crescând, în ultima perioadă suprafețele cultivate cu plante furajere, după revigorarea sectorului zootehnic.

„Plantele furajere sunt cele mai extinse pentru că în județ a revenit în forță zootehnia. La bovine aproape am ajuns la nivelul anilor ’90 și la ovine 100% am ajuns la același număr. (…) În zootehnie avem rezultate bune și este nevoie de cât mai multă suprafețe cu plante furajere pentru că oamenii nu se duc deja la distanțe mari, la 15-20 km distanță, la fânețe de munte, ca să pregătească fânul”, a spus șeful Direcției Agricole Harghita.

Potrivit acestuia, au crescut și suprafețele cultivate cu coacăz negru, pe fondul creșterii interesului consumatorilor pentru aceste fructe, atât pentru gustul deosebit, cât și pentru calitățile lor terapeutice.

Török Jenő a spus că, astfel, reînvie o tradiție care exista în anii ’70, când oamenii din județ consumau vin și sirop produs din coacăze, întrucât această zonă nu este una viticolă.

AGERPRES




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *