Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

S-a dat în folosinţă cel de-al doilea punct de trecere a frontierei pe autostradă între Ungaria şi România

Foto: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor România

 

Vineri, 4 septembrie 2020, în prezenţa ministrului Lucian Bode, a ministrului român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și a omologului ungar Peter Szijjártó au fost deschise secţiunea dintre Biharia-Borş a autostrăzii A3, noul punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria, Borş II – Nagykereki, dar şi porţiunea de autostradă M4 cu care sectorul românesc face conexiunea.

Alături de oficialii guvernamentali au participat la eveniment reprezentanții managementului CNAIR și cei ai autorităților locale.
Valoarea contractului pentru proiectarea și execuția acestui tronsonului de autostradă dintre Biharia și Borș, parte a Autostrăzii Transilvania, a fost de 145.663.083,37 lei fără TVA, lucrările fiind realizate de către asocierea TRAMECO SA – VAHOSTAV -SK a.s. – DRUMURI BIHOR SA – DRUM ASFALT SRL – EAST WATER DRILLINGS SRL.
”Anul 2020 este anul construcției Autostrăzii Transilvania. În cei 3 ani de guvernare PSD s-a lucrat pe 2 tronsoane din cele 10 ale Autostrăzii Transilvania, iar restul erau fără nicio perspectivă. În cele 10 luni de guvernare PNL, am dat coerență acestui proiect abandonat de către PSD (…) După 10 luni de activitate a Guvernului Ludovic Orban niciun tronson din Autostrada Transilvania nu mai este blocat în acest moment. Guvernul Ludovic Orban şi-a propus aşa cum bine ştiţi o schimbare de paradigmă, o trecere de la un model economic bazat pe consum la un model economic bazat pe stimularea investiţiilor, singurul model care poate garanta o creştere economică solidă, crearea de noi locuri de muncă şi un produs intern brut mai mare pe cap de locuitor. Pentru guvernarea liberală infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica economia României, iar Guvernul Orban şi-a propus ca următorii 10 ani să fie anii reclădirii României. Aşa cum ştiţi, avem o strategie privind dezvoltarea infrastructurii de transport în România pe toate modurile de transport în următorii 10 ani, în care ne propunem să unim toate regiunile România şi mai departe să le unim cu Europa.
Avem de asemenea în această strategie asigurată finanţarea pentru că, vorbim de finanţare de la bugetul de stat respectiv din fonduri europene nerambursabile. Știţi foarte bine că prin planul naţional de relansare economică ne-am propus şi avem un angajament ferm de aloca în fiecare an 2% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport”, a declarat ministrul Lucian Bode.

 

Agenția de presă ungară MTI a scris că punctul de trecere a frontierei pe autostradă “Nagykereki-Borş II” face legătura între autostrada M4 din Ungaria şi o porţiune de 5 km a autostrăzii A3 din România.

Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó a declarat cu ocazia evenimentului: noua legătură este o reuşită comună, o bază propice pentru construirea încrederii şi respectului reciproc între cele două ţări. “Dacă ne sprijinim pe această încredere şi pe acest respect comun, putem rezolva şi elimina până şi probleme cele mai sensibile”, a afirmat ministrul.

El a remarcat: “o ţară nu-şi poate modifica adresa”, situaţia geografică a Ungariei este determinantă şi pentru interacţiunile cu vecinii. În opinia sa, calitatea relaţiilor de vecinătate depinde şi de conexiuni. În timp ce în Europa de Vest sunt puncte de trecere a frontierei la fiecare 2-3 km, în Europa Centrală această distanţă este de 35-40 km – a atras atenţia ministrul, după care a adăugat: Ungaria are interesul să aibă cât mai multe puncte de trecere a frontierei. Pe graniţa Ungariei cu România s-a înfiinţat acum al 12-lea punct de trecere rutier, iar deschiderea acestuia reduce distanţa medie între punctele de trecere de la 41 la 37 km. Datorită noului punct de trecere a frontierei s-a creat o legătură de trafic expres între Oradea şi Debrecen şi chiar între Oradea şi Budapesta.

Ministrul a reamintit: a trebuit să aşteptăm 5 ani după deschiderea punctului de trecere a frontierei pe autostradă de la Csanádpalota Nădlac II pentru a putea realiza o nouă legătură expres. El a adăugat: potrivit planurilor, peste 4 ani, în 2024 se va putea deschide şi a treia legătură, între Csenger şi Satu Mare.

Péter Szijjártó a evocat şi faptul că aceste legături sunt necesare şi pentru relaţiile economice între cele două ţări şi pentru comunităţile maghiare de dincolo de graniţă. România ocupă poziţia a 9-a pe lista celor mai importanţi parteneri economici ai Ungariei, locul 4 dintre pieţele de export şi locul 8 din punctul de vedere al plasamentelor de capital unguresc, a precizat.

Ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior a vorbit şi despre dezvoltarea legăturilor energetice între cele două ţări, afirmând că anul viitor se va realiza legătura de conductă de gaz modernă, de mare capacitate, şi tot în cursul anului viitor vor fi legate cele două reţele electrice de înaltă tensiune.

Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor din România, Lucian Bode a declarat: Guvernul României consideră o
sarcină deosebit de importantă dezvoltarea infrastructurii. În data de 24 august, guvernul a adoptat memorandumul care face posibil
acordul interguvernamental privind construcţia drumului expres între Satu Mare şi Csenger. Ministrul român a promis şi el că noul punct de trecere a frontierei pe autostradă între cele două ţări va fi deschis în anul 2024.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a opinat: este de nevoie de asemenea evenimente pozitive în relaţiile dintre România şi Ungaria. El a evocat întâlnirea lui cu Péter Szijjártó care a avut loc pe 26 mai la Bucureşti – cu această ocazie au convenit asupra înfiinţării unei camere de comerţ comune şi despre reuniunea din toamnă a comisiei mixte economice. Ministrul a adăugat: aşteaptă în continuare rezultatele concrete în celelalte teme care au fost abordate, printre care acordul bilateral privind programul de dezvoltare economică iniţiat de Ungaria în România, precum şi semnarea acordului elaborat de comisia mixtă pentru minorităţi.

Bogdan Aurescu şi-a exprimat consideraţia pentru faptul că partea maghiară, în ciuda situaţiei epidemiologice, permite în continuare tranzitul cetăţenilor români şi deplasarea navetiştilor în regim transfrontalier.

Noul punct de trecere a frontierei este deservit pe partea maghiară de tronsonul de autostradă de 26,5 km care a fost predat recent. Acesta cuprinde printre altele 20 de poduri noi, câte un nod în zona localităţilor Gáborján şi Nagykereki, precum şi câte un punct de oprire şi câte o staţie de măsurare a greutăţii pe osie, aproape 2,5 km de ziduri de protecţie pentru păsări, 540 m de ziduri antifonice. Execuţia a costat în total 83 miliarde de forinţi (231 milioane euro) net.

Pe partea română s-au construit până acum o porţiune de autostradă de 5,3 km conectată la şoseaua Oradea – Satu Mare lângă localitatea Biharia.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.