Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Săptămâna Luminată

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numita Săptămâna Luminată. Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba.

Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării.

Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele „Veniţi de luaţi lumină”.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu „harți”. Biserica oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
Începând din Duminica Sfintelor Paști si până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a Înviat!” și răspund: „Adevărat a Înviat!”

În Săptămâna Luminata nu se citește Psaltirea.

În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii. Acest lucru nu înseamnă ca ei sunt dați uitării.  Biserica ii pomenește pe aceștia în cadrul oricărei Sfinte Liturghii. Chiar si în Săptămâna Pătimirilor, cei adormiți sunt pomeniți în cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Învierii și la orice Sfânta Liturghie de după Sfintele Paști.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cântă troparul „Hristos a Înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cădește cele patru laturi ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. În Joia Mare, în cadrul Proscomidiei, pe lângă Sfântul Agneț, care se folosește la Sfânta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate încă un Agneț, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat.

  •  Sfântul Agneţ este o părticică în formă de pătrat din prescura pe care sunt imprimate patru cuvinte: IS, HR, NI, KA, adică Iisus Hristos Biruitorul.

Al doilea Agneț este uscatșsi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masa din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul (încheierea) Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinortodox.ro.




Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *