Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Strategia naţională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare a fost aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat luni, 19 decembrie, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, 2022-2030, care vizează stabilirea unui cadru normativ specific necesar prevenirii instituționalizării și sprijinirii procesului de dezinstituționalizare a adulților cu dizabilități din România, a anunţat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

România şi-a asumat, în cadrul PNRR, ca în perioada 2022-2026 să accelereze procesul de dezinstituţionalizare început din anul 2015, prin două acte legislative importante: hotărârea de guvern pentru aprobarea strategiei naţionale privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi legea pentru susţinerea procesului de dezinstituţionalizare.

Prin aceste angajamente, România urmăreşte reducerea numărului de 16.911 persoane adulte cu dizabilităţi instituţionalizate în anul 2020, la 11.500 de persoane până la data de 30 iunie 2026 şi la 10.349 persoane instituţionalizate până la sfârşitul anului 2030.

Conform sursei citate, strategia dezinstituţionalizării aduce schimbări majore prin şase direcţii de acţiune cu impact asupra sistemului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi, având în vedere că furnizarea serviciilor sociale se va orienta spre comunitate şi nu spre instituţii rezidenţiale.

Printre acestea se numără: coordonarea procesului de dezinstituţionalizare la nivel naţional, judeţean şi local şi de integrare în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum asigurarea abordării centrate pe persoană a tranziţiei la viaţa independentă şi integrare în comunitate.

Alte direcţii menţionate sunt: dezvoltarea serviciilor în comunitate pentru viaţa independentă a persoanelor adulte cu dizabilităţi, inclusiv pentru prevenirea instituţionalizării, pregătirea şi motivarea personalului care lucrează cu şi pentru aceste persoane, asigurarea suportului pentru familie în vederea susţinerii vieţii independente în comunitate, precum şi conştientizarea societăţii în vederea susţinerii vieţii independente în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi.

Documentul adoptat prevede un Plan de acţiune pentru implementarea strategiei, care conţine un set de măsuri specifice pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea dezinstituţionalizării adulţilor cu dizabilităţi din România, în completarea celor şase direcţii de acţiune.

Finanţarea măsurilor din Planul de acţiune este realizată de fiecare instituţie publică implicată în absorbţia fondurilor externe nerambursabile, în limita sumelor alocate, precum şi în limita fondurilor aprobate anual în bugetele acestor instituţii.

Strategia conţine şi un Ghid pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, care propune activităţi la nivelul centrelor, cum ar fi cele de planificare a planului individual de viaţă independentă şi integrare în comunitate împreună cu persoanele cu dizabilităţi: activităţi de instruire, campanii de conştientizare şi activităţi de identificare a celor mai bune măsuri de sprijin în comunitate pentru aceste persoane. Ghidul prezintă, totodată, etapele elaborării planului de dezinstituţionalizare la nivelul centrului rezidenţial, de la elementele aferente pregătirii şi implementării, până la etapele evaluării şi monitorizării procesului„, precizează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei dezinstituţionalizării este realizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, cu sprijinul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

De asemenea, Autoritatea va publica rapoarte anuale de monitorizare a progresului implementării Strategiei dezinstituţionalizării, în al doilea trimestru al anului următor pentru anul precedent, iar impactul tuturor măsurilor va fi analizat printr-o evaluare intermediară în primul semestru al anului 2026 şi al unei evaluări finale, în ultimul semestru al anului 2030.

Principala resursă financiară a strategiei o reprezintă fondurile externe nerambursabile, asigurate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială, în limita sumelor alocate.

De altfel, aprobarea Strategiei naţionale privind prevenirea instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi accelerarea procesului de dezinstituţionalizare face parte din proiectele/programele de investiţii şi reforme cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, componenta C13. Reforme sociale – R2.

La 31 decembrie 2020, erau 857.638 persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, existau 453 instituţii publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, dintre care 397 rezidenţiale şi 56 nerezidenţiale. Din cele 397 de instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, peste 70 centre au mai mult de 50 de beneficiari. Potrivit sursei citate, aceste centre se află în prezent în proces de restructurare.

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.