„Ungaria nu este ţinta propagandei ruse, este aliatul Rusiei“. Cum funcţionează modelul rusesc al mass-media într-o capitală a UE şi a NATO
Articol disponibil în: Română
După cum LARICS a arătat deja, în ciuda faptului că Ungaria stârneşte în rândul populaţiei româneşti nelinişti comparative cu cele care vin dinspre Est, analiza „celeilalte Rusii” este încă precară în presa din România.
Continuăm astăzi analiza evoluţiilor din Ungaria privitoare la dezinformarea şi manipularea din mass media de la Budapesta, realizată printr-o unică şi (deloc) subtilă simbioză a intereselor regimului Orban cu interesele ruseşti în regiune. Cine îşi face vreo iluzie că această tovărăşie de drum dintre Moscova şi Budapesta, veche de decenii, nu vizează şi nu va viza şi România, trăieşte într-o periculoasă şi vinovată iluzie.
Maşinăria de propagandă guvernamentală ungară. Context
În data de 16.12.2018, mii de manifestanţi ungari s-au adunat în faţa sediului televiziunii ungare – Magyar Televízió/MTVA (conform Agenţiei ungare MTI, din 2014, MTVA reuneşte patru servicii publice de media: Magyar Rádió, Magyar Televízió, Duna Televízió şi Magyar Távirati Iroda, solicitând un post de radiodifuziune de stat independent. Manifestările de protest din decembrie 2018, din centrul Budapestei, pe fondul adoptării „legii sclaviei”, au fost amplu reflectate în mass media internaţionale în registru negativ – BBC, CNN, The Guardian, Reuters, The Independent, Inews şi lapidar/neutru în media locale. În timp ce protestatarii pichetau clădirea televiziunii publice, postul M1 al MTVA relata despre faptul că Marele Circ din Budapesta/ Fővárosi Nagycirkusz s-a alăturat unui eveniment caritabil, potrivit jurnalistului Lorenzo Berardi. Acesta din urmă este fondator al Centrum Report (proiect jurnalistic privind: Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, cu sediul în Varşovia), colaborator al Reset Dialogues on Civilizations/Reset DOC (asociaţie internaţională, înfiinţată în 2004, dedicată cercetării, publicării şi seminariilor privind relaţiile interculturale şi internaţionale, pluralismul cultural şi religios, progresele drepturilor omului, evoluţia democraţiei în diverse medii civilizate) şi al Visegrad Insight Visegrad Insight (platformă de dezbatere şi analiză privind Europa Centrală, înfiinţată în 2012 de către Fundaţia Res Publica – think tank independent din Varşovia).
De asemenea, când doi parlamentari ai Opoziţiei, Bernadett Szel şi Ákos Hadházy, care au vrut să citească revendicările protestatarilor, au fost daţi afară din sediul MTVA, la M1 se discuta despre avantajele consumării cărnii de porumbel, susţine acelaşi jurnalist.
Abordări analitice privind libertatea presei din Ungaria
Rapoartele anuale ale Freedom House arată că libertatea presei din Ungaria s-a erodat, decăzând de la statutul de „liberă” la cel de „parţial liberă”. Scorurile Ungariei indică o agravare în ceea ce priveşte libertatea presei: scorul 21/2009 şi scorul 44/2017. Această situaţie se reflectă şi în The 2018 World Press Freedom Index, al Reporters Without Border/RSF, în care Ungaria se află pe locul 73, cu o scădere de 50 de locuri, din 2010, când a început al doilea mandat al lui Orbán Viktor în funcţia de premier. Anul 2010 este considerat unul de turnură pentru mass media ungare, întrucât, în acest interval s-au pus bazele legii privind mass media ungare, ale cărei prevederi au întrat în vigoare în 01.01.2011, subminând atât libertatea de exprimare, cât şi presa scrisă şi transformându-le în instrumente de propagandă proguvernamentală.
Înr-un interviu (23.03.2019) pentru Reset DOC, Orbán Sándor, director al Center for Independent Journalism/CIJ (ONG, înfiinţat în 1995, care susţine că sprijină jurnalismul bazat pe fapte, etică şi calitate, nu produce şi nu publică materiale media, se concentrează doar pe instruire şi cercetare, oferite gratuit reporterilor din Ungaria) şi membru al Consiliului Consultativ al Direkt36 (centru de jurnalism de investigaţie din Ungaria care monitorizează abuzurile de putere) a prezentat vicisitudinile cu care se confruntă jurnaliştii ungari sub actualul guvern ungar.
În opinia lui Orbán Sándor, provocările actuale ale mass media independente din Ungaria ar fi:
- distorsiunea totală de la nivelul pieţei de publicitate, pregnantă în ultimii doi ani, care a influenţat mass media ungare. În context, statul a devenit cel mai important agent de publicitate, fapt ce a denaturat întregul sistem, deoarece publicitatea a fost canalizată către mijloacele media proguvernamentale, în detrimentul celor critice faţă de guvern, fiind dificil pentru mass media independente să supravieţuiască pe această piaţă. În 2018, proprietarii mass media din Ungaria au cedat, voluntar, controlul unui număr de 476 de instituţii media (80% din total) către Fundaţia Central Europeană pentru Presă şi Media/Közép-Európai Sajtó és Média Alapítvány/KESMA, coordonată de Liszkay Gábor, din cercul de influenţă al premierului Orbán (KESMA a fost înfiinţată în noiembrie 2018, prin fuziunea a sute de instituţii de presă ungare proguvernamentale – tv, radio, tipărite şi online, fiind exceptată de la regulile mass media ungare sau de la normele de concurenţă, în urma unui ordin semnat de Orbán Viktor. În mai 2019, Bruxelles-ul a anunţat o analiză privind ajutorul de stat pentru acest conglomerat care reduce pluritatea media).
- controlul subtil al mass media, în ciuda lipsei unei cenzuri reale. Marea provocare pentru mass media independente, respectiv: Direkt36, Átlátszó.hu, Index.hu, este că acestea operează într-un spaţiu de tip ghetou, ajungând doar la cei care manifestă nemulţumiri faţă de statu quo (în mare parte din centrele urbane mari), restul populaţiei ungare, din mediul rural, are acces limitat la acestea, astfel că 99% din informaţiile care ajung la aceşti oameni este propagandă proguvernamentală. Dacă ar exista o schimbare majoră pe eşichierul politic, ar fi uşor de ascuns de majoritatea populaţiei, pentru o perioadă destul de lungă de timp. În prezent, portalul de ştiri Index.hu se confruntă cu o ameninţare majoră, putând fi următoarea victimă a guvernului întrucât este cea mai importantă şi influentă platformă media independentă din Ungaria, cu beneficiari doar în rândul populaţiei urbane.
- Magyar Televízió/MTVA reprezintă principala sursă de informaţii pentru zonele rurale şi pentru anumite grupuri de vârstă, deşi nu este un post foarte popular şi nu beneficiază de un nivel ridicat de credibilitate. Această stare de fapt arată că Orbán are o strategie clară privind modul de demontare a democraţiei şi de piratare a sistemului prin intermediul mass media pentru a-şi atinge propriile obiective.
- folosirea „legii anti-Soros” pentru propagandă împotriva ONG-urilor care operează în Ungaria, în special împotriva celor care se ocupă strict cu activităţi de advocacy sau de libertăţile civile, precum Comitetul Helsinki Ungaria şi Uniunea pentru Libertăţi Civile din Ungaria. Guvernul a vizat aceste structurii pentru că au ajutat imigranţii şi au promovat drepturile omului.
Entităţi ale sistemului propagandei guvernamentale
Prestigioasa Politico.eu a prezentat sub titlul „Păpuşarul media al lui Orbán” (autori: Lili Bayer, fostă corespondentă Politico.eu în Budapesta, specializată pe politica ungară şi a Europei Centrale, şi Joanna Plucinska, jurnalistă Reuters, specializată în politică poloneză), pe Rogán Antal, omul responsabil cu propaganda guvernamentală de la Budapesta, care operează un mic imperiu de relaţii publice, al cărui obiectiv principal este să promoveze mesajul premierului ungar prin diverse canale: panouri publicitare, redacţii de ziare, postări în lanţ pe social media. Rogán are funcţia de ministru al Cancelariei Premierului Ungar şi se menţine low profile, întrucât a fost ţinta unei publicităţi negative pe fondul unor investigaţii de corupţie ale Oficiului European de Luptă Antifraudă/OLAF şi ale unor publicaţii ungare, privind perioada în care a fost primarul sectorului V al Budapestei. În 2016, redacţia celei mai importante publicaţii a opoziţiei ungare, Népszabadság (înfiinţată în 1956), a fost închisă, după ce a relatat despre o călătorie de lux cu elicopterul a lui Rogán împreună cu familia sa, pe banii contribuabililor.
De asemenea, Rogán a fost unul dintre principalii jucători din spatele controversatului program de obligaţiuni de rezidenţă din Ungaria, condus de companii offshore netransparente, în numele guvernului, care a permis, ani de zile, străinilor cu investiţii de 300.000 de euro în obligaţiuni guvernamentale să primească rezidenţă în Ungaria. Rogán este recunoscut pentru loialitatea faţă de premierul ungar, care i-a încredinţat (2019) Nemzeti Kommunikációs Hivatal/Oficiul Naţional de Comunicare/NKI, o ramură discretă a guvernului, ale cărei tactici amintesc de propaganda din perioada sovietică. În ianuarie-februarie 2018, guvernul a cheltuit 8,1 milioane de euro pentru campanii de informare anti-Soros, potrivit portalului de investigaţii Átlátszó.hu.
Întrucât, în 2016, statul ungar a devenit cel de-al doilea agent de publicitate al ţării, permiţând guvernului să aloce bani entităţilor favorite, toate instituţiile media deţinute de oligarhi pro-Fidesz prezintă teme de ştiri presetate în fiecare zi. De multe ori, ştirile apar simultan pe mai multe platforme şi au titluri aproape identice. Entităţile media folosesc regulat propaganda rusă, citând surse controlate de Kremlin, precum Russia Today sau Sputnik. Unul dintre criticii cei mai vocali ai lui Rogán, politicianul de opoziţie Péter Juhász a arătat că ministerul lui Rogán are un dublu obiectiv: să pompeze cât mai multă finanţare publică în afacerile asociate lui Orbán şi să utilizeze minciunile instigatoare la ură ale guvernului pentru a genera frică în rândul poporului ungar pentru a se opune refugiaţilor, conform viziunii ruseşti.
Politico.eu a întocmit un infografic cu imaginea de ansamblu a maşinăriei de propagandă a lui Orbán Viktor, avându-l în centru pe Rogán Antal, iar în jurul său personajele cheie, cu entităţile media asociate:
- Mészáros Lőrinc – prietenul din copilărie al lui Orbán, care deţine: Echo TV (post tv naţional proguvernamental), Világgazdaság/Economia mondială (cotidian economic), Nemzeti Sport/Sportul naţional (tabloid sportiv), inclusiv 12 publicaţii regionale şi numeroase reviste mondene;
- Habony Árpád – consilierul neoficial al lui Orbán, care deţine: 888.hu (portal de ştiri), Ripost (tabloid), Lokál (tabloid);
- Andy Vajna/ Vajna András György (decedat în ianuarie 2019) – producător de filme american, de origine maghiară, desemnat drept comisar guvernamental al industriei de film din Ungaria, care deţine: TV 2 (post tv naţional), Rádió 1 (post radio naţional), BORS (tabloid) şi 2 cotidiene regionale; 4. Matolcsy Ádám – fiul actualului guvernator al Băncii Naţionale Ungare, politician Fidesz, Matolcsy György, care deţine portalul Origo.hu;
- Mária Schmidt – istoric şi lector universitar, comisar guvernamental, director al House of Terror Museum – deţine: Figyelő/Observator (publicaţie de tip magazin);
- Heinrich Pecina – afacerist austriac cu legături în cercurile Fidesz, deţine 3 cotidiene regionale;
- Széles Gábor – afacerist şi unul dintre organizatorii marşurilor păcii, pro-Orbán, deţine publicaţia Magyar Hírlap/Ziarul Ungar;
- Liszkay Gábor – director executiv al companiei lui Mészáros Lőrinc, Mediaworks, deţinând şi publicaţia Magyar Idők.
Conform datelor statistice oferite de Mérték Média Monitor, think tank şi watchdog din domeniul media, din Ungaria, portofoliul pro-Fidesz cuprinde 77,8% din întregul segment de ştiri şi afaceri publice.
Influenţa Rusiei în mass media ungare
Potrivit think-tank-ului ungar Political Capital, în Ungaria aproape că nu există război informaţional, deoarece practic nu există niciun oponent în acest domeniu, iar dezinformarea pro-rusă provine direct de la media guvernamentale.
Vsquare.org (iniţiativă jurnalistică independentă, transfrontalieră, formată din entităţi media de investigaţie vizând ţările Grupului Vişegrag: Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia) consideră că mass media ungare, conduse şi sponsorizate de stat, promovează narativul rusesc legat predominant de temele anti-migraţie şi anti-Soros.
De pildă, postul public M1 TV a prezentat povestea unei femei din Suedia, de origine ungară, care pretindea că s-a mutat înapoi în Ungaria de teama ameninţării imigranţilor, în timp ce, pe site-ul 444.hu a fost vehiculată o altă versiune, cum că femeia locuia în Ungaria de doi ani şi fusese condamnată pentru mai multe infracţiuni în Suedia, inclusiv pentru calomnie şi hărţuire şi care a ajuns în Suedia cu statut de refugiat.
Un alt exemplu de abordare asociat propagandei ruseşti, care foloseşte confuzia ca instrument, este cazul unuia dintre experţii preferaţi ai serviciilor publice ungare, Nógrádi György, care a fost intervievat de postul public de radio, după ce avionul de linie malaezian MH17 a fost doborât deasupra Ucrainei. Acesta a subliniat că „atât ruşii, cât şi ucrainenii vor continua să mintă cu privire la acest eveniment, astfel încât nu vom putea şti niciodată ce s-a întâmplat cu adevărat”, subminând astfel conceptul de adevăr în sine, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile Rusiei. Acelaşi expert, cu reputaţie academică îndoielnică, este adesea citat de către posturile publice pe tematica migraţiei, el catalogând acest subiect drept o ameninţare, aproape în toate situaţiile.
Potrivit jurnalistului Szabolcs Panyi, mass media proguvernamentale din Ungaria au citat de peste 100 de ori DC Leaks, website creat şi condus de un grup de hackeri asociaţi serviciului militar de informaţii al Federaţiei Ruse, GRU. Şi nu doar media ungare, ci şi guvernul însuşi a citat materiale din DC Leaks, pentru atingerea propriilor scopuri. În toamna anului 2017, purtătorul de cuvânt al Fidesz, Hidvégi Balázs, a citat materiale din DC Leaks, considerându-le „dovezi” că Bruxelles-ul a fost „în ghearele” lui Soros. De asemenea, DC Leaks a fost citat chiar şi de Lázár János, care a coordonat comunitatea ungară de informaţii, în trecut (aici şi aici).
DC Leaks a fost creat în 2016 şi este responsabil de scurgerile de informaţii din email-uri aparţinând unor personalităţi proeminente din SUA. Firmele de cercetare din domeniul securităţii cibernetice consideră că site-ul este un front al grupului rus de spionaj cibernetic Fancy Bear/ Модный мишка, format din militari ai două unităţi GRU: Unitatea 26165 şi Unitatea 74455. În iulie 2018, în cadrul unui rechizitoriu al instanţei federale americane privind 12 ofiţeri GRU, s-a menţionat că DC Leaks face parte dintr-o operaţiune militară rusă pentru a interveni în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016. Grupul vizează instituţii guvernamentale, militare şi de securitate, în special transcaucaziene şi aliniate NATO, utilizând atacuri tip: „zero-day exploits”, „spear phishing” şi programe „malware” pentru a compromite ţintele. Potrivit New York Times, atacurile cibernetice care au perturbat grav procesul electoral din SUA au fost organizate de două grupări de hackeri: Fancy Bear/APT28 şi Cozy Bear/ APT29, ambele asociate serviciului militar de informaţii al Federaţiei Ruse.
„Ungaria nu mai este o ţintă a propagandei ruse, aceasta fiind un aliat al Federaţiei Ruse”
Conform portalului de ştiri Index.hu, în ultimul timp, agenţiile de informaţii ruseşti au devenit tot mai active în Ungaria, existând dovezi că membri ai serviciilor de informaţii ruseşti au organizat regulat (2016) exerciţii militare, alături de o organizaţie ungară paramilitară de extremă dreapta, numită Magyar Nemzeti Arcvonal/Frontul Naţional Ungar/MNA, iar liderul acesteia, Györkös István, coordona site-ul de propagandă rusă hídfő.ru.
Mai multe surse independente din domeniul securităţii au confirmat pentru Index.hu existenţa unor conexiuni între membrii serviciului militar de informaţii al Federaţiei Ruse, GRU/ Glavnoye Razvedyvatel’noye Upravleniye şi MNA, de factură neo-nazi. Aceleaşi surse au susţinut şi că diplomaţi ruşi au participat la exerciţiile de airsoft organizate de MNA, despre care ştiau şi serviciile de informaţii ungare şi contraspionajul militar ungar.
Site-ul hídfő.ru nu era cunoscut până în 2014, atunci ministrul rus de externe a citat un material publicat pe acest site, care cuprindea imagini cu tancuri şi sugera că Ungaria le trimitea în Ucraina în mijlocul conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Materialul aparţinea categoriei fake news, dar a dezvăluit conexiunea acestui site cu Kremlinul, şi imediat după aceea site-ul a fost mutat pe un server din Rusia.
Győri Lóránt, cercetător al think tank-ului ungar Political Capital, este de părere că „Ungaria nu mai este o ţintă a propagandei ruse, aceasta fiind un aliat al Federaţiei Ruse, ceea ce înseamnă că site-urile de fake news acţionează într-un mod diferit decât în celelalte ţări ale Grupului Vişegrad”. Győri enumeră o serie de aspecte privind prietenia dintre Ungaria şi Federaţia Rusă: postul TV de ştiri M1 difuzează un program de ştiri în limba rusă, postul rus RT este disponibil prin intermediul principalului provider de cablu UPC, statul ungar sponsorizează renovarea bisericilor ortodoxe, Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost invitat în Ungaria (în 2018), Universitatea din Debreţin i-a acordat lui Putin titlul onorific „Civis Honoris Causa” (în 2017), site-urile de fake news pro-ruse preferă să difuzeze materiale ale agenţiei ungare de ştiri – MTI, etc. Győri, care consideră că impactul site-urilor de fake news este scăzut în Ungaria, atrage atenţia asupra faptului că „acestea există deja şi că se investesc bani şi timp pentru a le menţine funcţionale”. Totodată, Győri susţine că 40-50% din populaţia acestei regiuni este nehotărâtă când vine vorba de întrebarea dacă sprijină Vestul sau Estul, ceea ce înseamnă că se menţine vulnerabilă la propaganda rusă. La fel şi populaţia ungară, deşi, în majoritate, susţine UE şi NATO, este susceptibilă că ar crede ştirile false atunci când intervin probleme specifice. De asemenea, Lóránt Győri a identificat trei teme-fanion ale mass media ungare, controlate de guvern şi conexate propagandei ruse: migraţia; ideea suveranităţii şi autonomiei (dreapta ungară promovează această idee în spaţiul comunităţilor maghiare din statele vecine); „deschiderea către Est”, respectiv apropierea de Federaţia Rusă în scop comercial.
Political Capital este de părere că: „narativul Kremlinului foloseşte direct teoria conspiraţiei premierului ungar, citându-l pe Orbán în Russia Today, când acesta îl cataloghează pe George Soros conducător al migraţiei în masă în Europa”.
În context, Átlátszó.hu a investigat cheltuielile guvernului ungar destinate propagandei, descoperind că guvernul a cheltuit 40,5 milioane de euro pentru propagandă anti-Soros şi anti-imigraţie, în 2017. De asemenea, cercetările Átlátszó.hu arată că o treime din toţi aceşti bani au fost transferaţi către companiile media deţinute de Mészáros Lőrinc, primarul satului natal al lui Orbán şi omul care se îmbogăţeşte pe zi ce trece mai rapid decât Mark Zuckerberg.
Cine se (mai) ocupă de influenţa rusă în Ungaria?
Concluziile experţilor arată că, pe termen lung, autorităţile ungare nu vor întreprinde nimic pentru a limita răspândirea dezinformării pro-Kremlin, întrucât chiar şi atunci când vulnerabilitatea Ungariei a fost evidenţiată, nu au fost luate măsuri politice pentru combaterea acestei situaţii.
Aşadar, Ungaria ar trebui vizată prin intermediul programelor regionale de combatere a dezinformării conduse de Kremlin, în acest scop fiind necesare: iniţierea şi dezvoltarea unei finanţări externe; implicarea puţinelor organizaţii ungare active în acest domeniu şi conştientizarea opoziţiei ungare pentru ca problema să fie menţinută pe agenda publică.
Articol de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi masterandă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.
Sursa: https://adevarul.ro