„Vizita lui Daniel Speer la Joannes Kájoni” – un concert de excepție în deschiderea Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc

0

Articol disponibil în: Română

Interviu cu fondatorului ansamblului Le Baroque Nomade | XVIII-21, muzicianul și dirijorul Jean-Christophe Frisch.

Festivalul de Muzică Veche a debutat în forță, duminică, 7 iulie, de la ora 18.30, la Cetatea Miko, cu un concert absolut excepțional: „Călugărul și drumețul, sau vizita lui Daniel Speer la Joannes Kájoni”, un proiect aparținând fondatorului ansamblului Le Baroque Nomade | XVIII-21, muzicianul și dirijorul Jean-Christophe Frisch.

Colaborarea organizatorilor Festivalului de Muzică Veche cu remarcabilul flautist Jean-Cristophe Frisch este veche. Prezența sa la această manifestare de înaltă ținută artistică este una prețioasă, grație rigurozității cu care s-a aplecat asupra studiului activității, operei și personalității eruditului călugăr franciscan Ioan Căianu, gânditorul de anvergură renascentistă în plină epoca a Barocului căruia îi este dedicată actuala ediție, la împlinirea a 390 de ani de la naștere. Jean-Cristophe Frisch cunoaște în detaliu Codicele lui Căianu – Codex Caioni, dar și natura umană a celui care și-a adus contribuția la realizarea acestuia.

„De mai bine de 20 de ani, m-am interesat de muzica barocă în afara granițelor Europei Occidentale. Șansele mi-au permis să descopăr manuscrisul lui Caioni, a cărui importanță am înțeles-o imediat. Personalitatea lui Caioni, dincolo de talentul său de muzician, este cea a unui umanist de statură europeană. Și manuscrisul care poartă numele său, este un document a cărui valoare depășește Transilvania și România. Conține informații excepționale despre practicile muzicale din secolul al XVII-lea, care completează sursele istorice de alte origini. În special, el ne informează despre circulația scorurilor în întreaga Europă și despre tehnicile de scriere și interpretare a organiștilor”, ne-a explicat fondatorul ansamblului Le Baroque Nomade | XVIII-21.

Maestrul Jean-Cristophe Frisch ne-a mărturisit că se pregătește de un an pentru concertul special de duminică, pe care l-au prezentat publicului ansamblul Le Baroque Nomade | XVIII-21 și invitații săi din Franța, România și Ungaria. Iată în ce măsură l-a inspirat pe artist moștenirea lăsată de călugărul franciscan și întâlnirea acestuia cu Daniel Speer.

„De un an lucrez la acest proiect, folosind cercetări anterioare. Când am creat programul nostru pe Codex Caioni cu cincisprezece ani în urmă, am ales zece piese. Au rămas mai mult de 200 de explorat. De atunci am descoperit că una dintre cele mai frumoase piese ale lui Caioni a fost publicată de Daniel Speer, după întoarcerea sa din Transilvania, într-o versiune destul de diferită. Nu avem nicio dovadă a unei întâlniri reale între cei doi bărbați, însă similitudinea celor două scoruri arată că au avut loc schimburi între ele. Speer a fost un muzician ambulant, mi-am imaginat sosirea sa la mănăstirea din Miercurea Ciuc. În acel moment, muzicienii ambulanți erau foarte importanți, pentru transmiterea de noi idei, cărți, scoruri. Speer este, de asemenea, un personaj foarte interesant. El a călătorit din Germania în Constantinopol și a publicat mai multe autobiografii, inclusiv una în muzică, într-un ton comic. Îl văd ca pe o oglindă negativă a lui Caioni: unul este serios, celălalt este un clovn. Unul este sedentar, celălalt călătorește non-stop. Dar dacă s-ar fi cunoscut, ar fi fost întâlnirea a doi mari artiști”, a afirmat Jean-Cristophe Frisch.

Artistul apreciază îndeosebit „personalitatea, probabil foarte puternică” a călugărului Ioan Căianu, despre care atât de frumos și cu mare respect spune: „El a rezistat situațiilor foarte dificile și și-a păstrat întotdeauna atitudinea umanistă. Într-una din piesele muzicale ale manuscrisului, care seamănă foarte mult cu un autoportret, el se prezintă ca un iepure urmărit de mulți dușmani. Vânătorii, desigur, dar și soldații, regii, episcopul și chiar călugării franciscani, din care face parte. El scapă întotdeauna, dansează. Este o descriere a artistului de a abuza de putere. Potrivit acestuia, artistul este rezistent, dar rezistent fără violență. Mai avem nevoie de sfatul lui, chiar și patru secole mai târziu”, a remarcat dirijorul francez.

Am fost curioși să aflăm cum a ales piesele pentru acest concert? „Am căutat să descopăr cea mai bună muzică, creând o coerență narativă a programului”, a punctat artistul. Și în finalul interviului pe care a avut gentilețea să ni-l acorde, Jean-Cristophe Frisch ne-a dezvăluit ce dorește să transmită publicului prin muzica sa: „Îmi place ca muzica mea să amintească faptul că frontierele politice nu au oprit niciodată drumul artiștilor pentru care întâlnirile cu oameni diferiți reprezintă întotdeauna o îmbogățire. Eu am învățat foarte mult de la muzicienii din Miercurea Ciuc cu care am colaborat ani de zile și care mi-au devenit prieteni dragi”, a conchis fondatorul ansamblului Le Baroque Nomade | XVIII-21.

Și, am adăuga noi, energia și carisma, cu ajutorul cărora și-a purtat auditoriul într-o aventură muzicală ce dezvăluie o lume fermecătoare, plină de emoție și  sensibilitate. Repetițiile la concertul de deschidere au avut loc zilnic, până sâmbătă.

„Jean-Cristophe Frisch pregătește acest concert în mod particular pentru ediția dedicată lui Kájoni, dar îl va prezenta și în Franța și va efectua turnee în mai multe țări”, a menționat dr. Ignác Csaba Filip, directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc. Domnia sa a „divulgat” că artistul a adus la Miercurea Ciuc un suflător la cornet și trei interpreți la trombon renascentist, pe scenă au urcat în jur de 30 de persoane: instrumentiști, soliști vocali, dansatori și coriști din Franța, România și Ungaria, reuniți sub bagheta dirijorului și flautistului din Hexagon(e). „A fost un spectacol de anvergură. De mai bine de două decenii, Le Baroque Nomade | XVIII-21, ansamblu înființat Jean-Christophe Frisch, se evidențiază în peisajul muzical baroc datorită abordării sale umaniste și de pionierat. Lansând o invitație de călătorie în timp și spațiu, formația cu nume plin de înțeles invită la explorarea perioadei dintre secolul XVIII și cel actual, recreând legăturile culturale și istorice dintre repertoriul european și tradițiile muzicale din locuri îndepărtate, pășind pe urmele muzicienilor care au cutreierat lumea într-o perioadă în care aceste călătorii duceau la dezvoltarea de culturi mixte”, a declarat, în finalul discuției, directorul artistic al festivalului.

Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc a luat fiinţă în anul 1980, la iniţiativa ansamblurilor „Barozda” şi „Kájoni”.  Începând din anul 2005, organizatorul manifestării este Centrul Cultural Judeţean Harghita, sprijinit de Consiliul Judeţean Harghita, Primăria Miercurea Ciuc şi de alţi parteneri. În 2008, acesta a devenit membru al Reţelei Festivalurilor de Muzică Veche din Europa, cu sediul în Lyon, intrând în categoria marilor festivaluri europene, Comisia Europeană acordându-i marca „Europe for Festivals, Festivals for Europe (EFFE)”, fiind menționat astfel și în cataloagele care informează publicul despre cele mai bune festivaluri europene.

(redactor DANIELA MEZEY)

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy