Barajul Frumoasa se repară fără golirea completă a lacului care alimentează Miercurea-Ciuc

Articol disponibil în:

La barajul Frumoasa, în Harghita, reparațiile la instalațiile aflate sub apă se vor face cu scafandri. Documentația Apelor Române exclude golirea completă a lacului. Barajul își păstrează funcția de alimentare cu apă a municipiului Miercurea-Ciuc și a comunelor racordate. Una dintre lucrările noi este un pasaj pentru pești. Până la 3 noiembrie 2026, în comunicările oficiale consultate nu apare un anunț de oprire generală a apei din cauza șantierului.

La pagina 158, proiectul întocmit pentru Administrația Bazinală de Apă Olt spune că „lacul de acumulare Frumoasa nu va fi golit în întregime”. Lucrările de sub nivelul apei sunt prevăzute cu scafandri, ca măsură de protecție a viețuitoarelor din lac. Nivelul apei poate varia. Cota la care va fi ținut lacul în fiecare etapă și zilele eventualelor manevre nu sunt precizate în acel pasaj.

Expresia „golirea de fund” are, în acest proiect, un înțeles tehnic. La baza barajului există două galerii din beton armat, fiecare cu o secțiune de 2 metri pe 2,5 metri. Apa poate fi evacuată controlat prin ele. Vanele deschid sau închid trecerea, iar panourile de etanșare, numite batardouri, permit izolarea unei galerii pentru intervenții. Când în contract se vorbește despre reabilitarea golirii de fund, obiectul reparației îl constituie aceste instalații. La Frumoasa s-a mai lucrat sub apă. În 2021, scafandrii au intervenit pe conducta de aducțiune la înlocuirea unei piese care preia dilatarea conductei.

Analiza economică a investiției explică de ce contează conducta de aducțiune. Proiectanții au estimat că, dacă s-ar deteriora definitiv conducta dintre baraj și stația de tratare, 50% dintre locuitorii municipiului Miercurea-Ciuc și 100% dintre cei ai comunei Frumoasa și-ar pierde sursa principală de alimentare. Acesta este riscul de avarie pe care modernizarea urmărește să-l reducă. Procentele de la pagina 136 nu reprezintă o estimare a populației căreia i se va opri apa pe durata lucrărilor.

Apa pentru consumatori pleacă din turnul de priză. Este o construcție de 43 de metri, cu două deschideri de captare aflate la niveluri diferite. Din turn, apa brută curge gravitațional, printr-o conductă cu diametrul nominal de 600 de milimetri, până la stația de tratare Frumoasa. Aici trece prin decantare, filtrare și dezinfecție. Abia apoi intră în conducta de apă potabilă către Miercurea-Ciuc. Stația are o capacitate de 200 de litri pe secundă, iar aducțiunea de apă tratată până la municipiu are puțin peste 16 kilometri. Ca reper, bilanțul aprobat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Hargita Víz consemnează pentru 2024 un volum de 3,21 milioane de metri cubi intrați în rețeaua de transport a sistemului Frumoasa–Miercurea-Ciuc.

Dependența de lac diferă de la o localitate la alta. Sistemele din Ciucul de Sus și Ciucul de Mijloc alimentează din această sursă municipiul și localități din comunele Frumoasa, Mihăileni, Ciceu, Racu, Siculeni, Păuleni-Ciuc și Leliceni, precum și cartierul Fényes din Sâncrăieni. Pe traseu primesc apă, între altele, Nicolești, Bârzava, Delnița, Șoimeni, Fitod și Misentea. Pentru Ciucul de Jos, documentele județene descriu și sisteme locale cu surse proprii. De pildă, Sânsimion și Cetățuia sunt alimentate, în configurația documentată, din două puțuri forate pe malul stâng al Oltului. La 24 aprilie 2026, Primăria Miercurea-Ciuc a anunțat un contract separat pentru o aducțiune de 27 de kilometri până la Cozmeni. Prin această extindere, apa de la Frumoasa ar urma să ajungă și în alte localități din Ciucul de Jos.

Înainte să ajungă la consumatori, o parte din apă este stocată în rezervoarele municipiului. Pe Dealul Spitalului sunt patru rezervoare cu o capacitate totală de 7.000 de metri cubi, iar la Șumuleu este documentat un rezervor de 2.000 de metri cubi. Strategia municipală inventariază și o sursă subterană cu 20 de puțuri forate, descrisă în acel document ca fiind în conservare. Pentru a calcula câte ore s-ar putea alimenta orașul dacă s-ar opri captarea de la Frumoasa, trebuie cunoscute cantitatea aflată efectiv în rezervoare, consumul din ziua respectivă și debitul puțurilor disponibile.

Pasajul pentru pești este o lucrare nouă. Cele 25 de praguri de fund din albia pârâului Frumoasa au o altă istorie. Între 2007 și 2011, în aval de baraj au fost consolidate malurile pe 7,34 kilometri, amenajate cele 25 de praguri și refăcute cinci poduri. Pasajul prevăzut acum la baraj le va permite peștilor să treacă între lac și pârâul din aval, în ambele sensuri.

Documentația descrie traseul în două segmente. Primul este un tub care funcționează ca un sifon și preia o diferență de nivel de aproximativ șase metri. O pompă de vid reglează volumul de aer din sistem și, prin acesta, debitul de apă. Tubul se descarcă într-un bazin intermediar. Spre aval urmează o succesiune de compartimente din beton armat, prin care peștii pot înainta în trepte. Proiectul leagă acest traseu și de asigurarea debitului ecologic, apa care trebuie să continue să curgă în albia din aval. Cei șase metri se referă la segmentul cu sifon. Barajul are 38 de metri înălțime și 506 metri lungime la coronament.

În studiul tehnic apare și o ipoteză de dezafectare. Proiectanții au comparat păstrarea situației existente, reabilitarea cu sau fără pasaj pentru pești și desființarea amenajării. Alegerea se vede în actul de achiziție. Pentru Frumoasa a fost aprobată și contractată varianta 1A, cu păstrarea și reabilitarea barajului, modernizarea instalațiilor și realizarea pasajului. Dezafectarea figurează printre soluțiile analizate înainte de decizie.

De ce are nevoie barajul de reparații? Se află în extravilanul satului Făgețel, comuna Frumoasa, și a fost construit între 1979 și 1985 din balast, cu un nucleu central de argilă care asigură etanșarea. Raportul pentru ianuarie 2018 – iunie 2022, reprodus în documentație, consemna o comportare normală a barajului în acel interval. Expertiza a identificat însă grătare de captare degradate, ghidaje metalice corodate și porțiuni de pe fața dinspre lac unde protecția de piatră trebuie refăcută. Este consemnată și o fisură la parapetul de protecție împotriva valurilor de pe malul stâng, în zona unei alunecări locale asociate ploilor din 2010. Constatarea privește parapetul de pe mal. Ea nu dovedește o fisură în corpul barajului în 2026.

Lucrările cuprind refacerea protecției coronamentului, colectarea apei de ploaie și reparații la canalul de evacuare și la amenajarea care reduce forța apei în aval. Versantul stâng va fi urmărit cu fibră optică, iar măsurătorile de presiune, deplasare și nivel vor fi transmise automat. Pentru calitatea apei sunt prevăzuți senzori de temperatură, oxigen dizolvat și transparență, un sistem de aerare, colectarea deșeurilor plutitoare și o insulă cu vegetație de aproximativ 250 de metri pătrați.

Acumularea protejează și așezările din aval atunci când debitul pârâului crește brusc. Planul de management al riscului la inundații pentru bazinul Olt indică 7,191 milioane de metri cubi la nivelul normal de retenție și un volum de 3,506 milioane de metri cubi pentru atenuarea viiturilor. Prima cifră exprimă un volum de referință al lacului. A doua arată cât spațiu poate fi folosit pentru a reține temporar apa unei viituri. În comunicarea din 7 iulie 2026, ministra mediului, Diana Buzoianu, a estimat la 8.686 numărul locuitorilor care beneficiază de reducerea riscului de inundații.

Pentru proiectare și execuție, Apele Române au primit două oferte la lotul Frumoasa. INOVECO a câștigat cu 47.369.863,11 lei, iar contractul nr. 64 a fost încheiat pe 14 iulie 2025. Ordinul de începere a proiectului a urmat pe 22 iulie. Investiția, pornită prin PNRR, a fost preluată în finanțare națională. La 7 iulie 2026, când proiectul tehnic era în elaborare, ministra mediului a comunicat 96,073 milioane de lei pentru întreaga investiție și 8 milioane de lei alocate în 2026. Alocarea anuală face parte din bugetul întregii investiții.

Pentru locuitorii din zona Ciucului, contează ce se va întâmpla în ziua unei intervenții. Documentele oficiale stabilesc metoda de lucru sub apă și păstrarea lacului, dar nu dau, pentru fiecare etapă, cota minimă de exploatare, debitul disponibil din sursele de rezervă sau un calendar al eventualelor restricții locale. Nici procentul fizic la zi al șantierului nu apare în documentele verificate. La 3 noiembrie 2026, afirmația că șantierul de la Frumoasa va lăsa întregul Ciuc fără apă nu are susținere în documentele publice ale autorităților.