Transmisiune ÎN DIRECT: Deschiderea Taberei studenţeşti Balvanyos – Băile Tuşnad

Articol disponibil în: Română

Miercuri, 20 iulie, începând cu ora 10:00, are loc deschiderea celei de-a 27-a Universităţi Libere de Vară şi a Taberei Studenţeşti Balvanyos, la Băile Tuşnad.
Cortul Lőrincz Csaba

Ora 10.00
Deschiderea oficială a Universităţii de Vară
Potápi Árpád János (secretar de stat pentru politica națională, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei)
Németh Zsolt (preşedinte, Comisia de politică externă a Parlamentului Ungariei)
Toró T. Tibor (vicepreședinte, Partidul Popular Maghiar din Transilvania)
Tárnok Mária (președintele consiliului de administrație, Fundaţia Kisebbségekért – Pro Minoritate Alapítvány)
Sándor Krisztina (președinte executiv, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania)
Albert Tibor (primar, Băile Tușnad)
Moderator: Popa Ilona (organizator principal, Consiliul Tineretului Maghiar din România)

Popa Ilona a preluat cuvântul. Persoanele de faţă (menţionate mai sus) nu au mai avut nevoie de niciun fel de prezentare. Toró T. Tibor şi Németh Zsolt sunt oamenii de bază ai acestui eveniment şi, implicit, şi fondatorii săi.

Anul acesta Asociaţia Pro Minoritate a organizat pentru a 9-a oară Universitatea Liberă de Vară, evenimentul însumând circa 200 de organizatori.

Potápi Árpád János, secretar de stat pentru politica națională, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei, salută toţi maghiarii din Slovenia, Ucraina şi întreaga lume. Potápi Árpád János a declarat că Tusvanyos înseamnă pentru tinerii din această zonă un loc unde pot învăţa, dar unde se pot şi distra. Multe idei au luat naştere la Tusvanyos. Secuii spun: „Lumea este un loc mai frumos cu noi, decât fără noi.” Cu această ocazie s-au abordat tematici politice şi economice care au capacitatea să menţină maghiarii acasă, fără a fi nevoiţi să plece în străinătate. Spre exemplu, se intenţionează ca modelul Ungariei de a ajuta maghiarii din România să fie preluat şi în Croaţia. De asemenea, s-a insistat şi pe dreptul maghiarilor minoritari de a-şi menţine identitatea etnică, fără a interfera cu legile şi tradiţiile statului gazdă.

Németh Zsolt şi-a început discursul prin a declara că „maghiarii sunt adevăraţi europeni”, mai ales în contextul Brexit-ului şi a tendinţei Marii Britanii de a se separa de UE. „Suntem acasă în Europa, deci suntem nevoiţi să ţinem pasul cu modelele din Europa. Noi, maghiarii, avem dreptul de a spune nu fenomenelor precum teorismul sau migraţia, mai ales că poporul maghiar a votat contra migraţiei. Nu suntem eurosceptici, suntem eurocritici. Euroscepticul distruge, eurocriticul construieşte.„, a declarat Németh Zsolt.

Toró T. Tibor vicepreședinte, Partidul Popular Maghiar din Transilvania a declarat „Această săptămână este timpul nostru. Oamenii normali îşi organizează timpul după anotimpuri. Oamenii care participă la Tusvanyos îşi organizezaă timpul în funcţie de acest eveniment: înainte de Tusvanyos şi după Tusvanyos; ce am făcut la Tusvanyos şi ce vom face data viitoare la Tusvanyos.” Acesta a mai menţionat că  se înrăutăţeşte criza din UE, iar anul viitor trebuie să fie mai bine, întrucât trebuie găsite modalităţi de a rezolva aceste probleme. „Dacă am trăi într-o eră normală, politicienii români s-ar strădui să vină aici. Maghiarii din Transilvania şi românii din Transilvania trebuie să găsească o cale de a convieţui.„, a mai declarat T. Tibor. 850.000 de maghiari minoritari din diaspora au cerut şi cetăţenie maghiară. În acest sens, T. Tibor a spus că „De la cantitate ar trebui să ne orientăm spre calitate. Avem scopul de a da dublă cetăţenie maghiarilor care cer acest lucru, dar să facem asta cu calitate.„

Sándor Krisztina a declarat că politicienii români care au fost chemaţi nu au răspuns invitaţiei: „Îmi pare rău că nu au avut intenţia de a veni aici. Indiferent că este an electoral sau nu, politicienii români nu doresc să vină aici.”

Primarul de Tuşnad, Albert Tibor, a spus că „Suntem acasă în Europa. Noi secuii nu dorim altceva decât să trăim ca şi minorităţile din alte ţări ale Europei.”

_______

ora 11.00

Care este Europa pe care ne-o dorim? Există oare viziune creștină Central Europeană pentru Europa?

Németh Zsolt (preşedinte, Comisia de politică externă a Parlamentului Ungariei)

Gulyás Gergely (vicepreședinte, Parlamentul Ungariei)

Takács Szabolcs Ferenc (secretar de stat pentru afaceri europene, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei)

David Campanale (corespondent, BBC, Londra)

Peter Krajňák (secretar de stat, Ministerul Educației, Slovacia)

Moderator: Ablonczy Bálint (cronicar, Heti Válasz, Ungaria)

 

Takács Szabolcs Ferenc, secretar de stat pentru afaceri europene, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei, a abordat ideea unei conduceri din umbră ce cauzează criza europeană. „Dacă nu există modestie, dacă nu există atitudine pozitivă, nu putem ieşi din criză. Trebuie să accelerăm procesul de găsire a unui răspuns. Nu putem să permitem ca marile realizări ale culturii noastre să piară, simbolic vorbind. Populaţia Europei nu creşte natural, ci prin migraţie. Dacă va fi stăvilit acest proces migraţionist probabil că populaţia Europei se va stabili undeva pe la 500 milioane locuitori. Nu ştim cifra ideală pentru a clădi un viitor al Europei. O putem doar estima.”, a mai declarat Takács Szabolcs Ferenc.

Peter Krajňák (secretar de stat, Ministerul Educației, Slovacia) a fost prezentat ca un cetăţean model est-european. Acesta a declarat: „Am auzit foarte multe despre această tabără. Mă bucur pentru că am alături nişte politicieni renumiţi care reprezintă interesele Ungariei şi mă bucur că sunt în Ţara Secuilor, pentru că şi eu aparţin minorităţii rutene din Slovacia. Sper că Europa va rămâne creştină. Am venit de la Bratislava şi nu am găsit vreun indiciu care să ne spună că Europa nu este creştină. Ne-am oprit la Nădlac unde am văzut 5 biserici aparţinând diferitelor culte. Apoi ne-am oprit la Făgăraş unde am văzut o catedrală, un simbol frumos al acestei regiuni. De asemenea, am văzut că există foarte multe cruci de-a lungul drumurilor, iar dimineaţa am putut auzi cloptele bisericilor. Am putut vedea şi busutul lui Aron Marton în faţa unei biserici, un simbol al creştinismului. Evident că trebuie să se manifeste creştinismul în viaţa cotidiană şi politică. Cred că politicenii creştini ar trebui să îi ajute pe cei nevoiaşi. Şi ţara mea a ales această cale de ajutorare a creştinilor. Am făcut o listă cu cele mai slab dezvoltate regiuni din Slovacia şi avem oameni politiceni care s-au oferit să ajute aceste comunităţi.”

Dezbaterea a continuat sub semnul „Noi vrem o Europă creştină, dar nu vrem o Europă islamistă.”

Gulyás Gergely a declarat că Europa s-a născut sub semnul creştinismului, fiind vorba de principii şi valori. „Cred că valoarea de bază a UE este democraţia, deci toată lumea trebuie să respecte acest lucru. Noi, dacă organizăm referendum, acesta trebuie respectat. Cu siguranţă vor mai fi organizate alte referendum-uri, la fel ca şi în cazul Brexit. Ar trebui să se renunţe la formula vehiculată de politicieni – În baza valorilor europene. Care valori, dacă aceştia se opun valorilor?  Nu cred că noi avem valori comune cu ţările scandinave.”

 ______

Ora 13.00

Autodeterminarea regiunilor, a națiunilor – Europa regiunilor

Günther Dauwen (director, EFA-European Free Alliance/Alianța Liberă Europeană)

Jose Mari Etxebarria (membru, Comisia externă a Partidului Național Basc, Spania)

Harold Amann (purtător de cuvânt, Partidul Bavarez, Germania)

Szilágyi Zsolt (preşedinte, Partidul Popular Maghiar din Transilvania)

Szilágyi Ferenc (vicepreşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania)

Joanie Willett (profesor universitar, Universitatea din Exeter Cornwall, Anglia)

Smaranda Enache (copreședinte, Liga Pro Europa)

Pablo Nuevo Lopez (profesor universitar, director, Facultatea de Științe Juridice și Politice, Universitatea Abat Oliba din Barcelona, Spania)

Moderator: Sándor Krisztina (președinte executiv, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania)

____

Ora 15.00

Justice 2.0. Crimele comunismului, șansele de înființare ale unei instanțe penale europene

Takács Szabolcs Ferenc (secretar de stat pentru afaceri europene, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei)

Földváryné Kiss Réka (preşedinte, Comitetului Memoriei Naţionale, Ungaria)

Neela Winkelmanova (director, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene)

Göran Lindblad (preşedinte, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene)

Fráter Olivér (vicepreşedinte,  Institutul de Cercetări în Strategii Naționale, Ungaria)

Juhász Tünde (comisar guvernamental, Ungaria)

Marius Oprea, directorul Institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului

Moderator: Szilágyi Zsolt (președinte, Partidul Popular Maghiar din Transilvania)

 

Göran Lindblad (preşedinte, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene) a început discursul prin a-l cita pe primarul de Tuşnad „Trebuie să nu mai repetăm aceleaşi greşeli”. „Naţionalismul e foarte popular în ţara mea, Suedia. Dacă nu rezolvi problemele trecutului istoric, acesta va continua să te bântuie. Partidele politice  din Ţările Scandinave sau din Franţa sunt naţionaliste în ultima perioadă.”, a declarat Göran Lindblad.

Neela Winkelmanova (director, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene) a declarat „Sunt foarte multe crime împotriva umanităţii pe care le analizăm. Avem specialişti care lucrează pentru această platformă. S-au făcut multe studii despre crimele din Cehoslovacia. Şi este foarte important de reţinut că aceşti criminali pot fi condamnaţi şi astăzi.„

Marius Oprea, directorul Institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului: „Procesul comunismului este blocat pentru că urmaşii celor care au comis crimele se află în continuare în sistem.Copiii serviciilor sunt în prezent în SRI. Ei nu îşi pot judeca părinţii. Este vorba despre sistemul represiv comunist care are în continuare putere în România. Amintim de cazul Vişinescu, cazul Ion Ficior – a comandat lagărul de la Periprava. Acolo au murit inclusiv maghiari torturaţi. Am găsit oameni cu capetele sfărâmate cu bâta. Aproximativ 2 milioane de persoane au suferit din cauza regimului comunist. Aproape fiecare familie din România a fost afectată, având cel puţin un membru supus crimelor comunismului. În unele cazuri faptele au fost prescrise întrucât crimele împotriva umanităţii au fost considerate simplu omor. Crimele comunismului nu sunt considerate la fel ca şi crimele Holocaustului. Se face o discriminare între crimele făcute de nazişti şi cele făcute de comunişti. Occidentul nu vrea să înţeleagă acest lucru pentru că nu au trăit experienţa comunistă şi pentru că au avut relaţii de afaceri cu statele comuniste, ştiind ce se petrece dincolo de Cortina de Fier. Într-un fel se fac vinovaţi de această discriminare. Torţionarii, foştii ofiţeri de securitate, au pensii de zece ori mai mari decât foşti deţinuţi politici. Nici până astăzi nu a fost luat în dezbatere proiectul de luare a banilor securiştilor şi oferirea lor către deţinuţi. Nu putem vorbi despre un succes al procesului împotriva comunismului în România. Nu pot să vă spun ce trăiesc eu când găsesc osemintele celor ucişi şi ce simt când nedreptatea rămâne nepedepsită.„

Takács Szabolcs Ferenc (secretar de stat pentru afaceri europene, Cabinetul Prim-ministrului Ungariei): „Nu vreau să vorbesc despre Holocaust, ci despre o crimă care e un act împotriva comunităţii: crimele comunismului. Dacă privim Holocaustul ca una dintre cele mai mari tragedii ale istoriei universale, sfârşitul civilizaţiei: europenii ucideau europeni pentru că aparţineau unei etnii. Crimele trebuie privite în sine. Cred că în Europa sunt acum mult mai puţini cei care sunt devotaţi demascării crimelor comunismului, deşi atât nazismul cât şi comunismul au schimbta fundamental faţa Europei. Nici după ani de zile nu a venit pacea în Europa. Spune multe faptul că Europa în multe privinţe a ajuns la o răscruce. Pentru europeni e nevoie de o analiză critică globală asupra identităţii noastre, ce ne defineşte şi ce viitor vrem: comun sau nu. Domnul Marius Oprea a prezentat unele motive, pentru că ştim că unele state au dezvoltat o colaborare cu sistemele comuniste care au distrus viaţa a milioane de oameni. E o obligaţie morală, pe lângă cea politică de a-i sensibiliza pe liderii europeni. Se vorbeşte despre proiectul Justice 2.0. Soluţionarea nu e doar în mâinile Europei. Dacă ocolim problemele săvârşim un nou păcat faţă de cei care au suferit din cauza crimelor comunismului.”