31 august – ZIUA LIMBII ROMÂNE

Articol disponibil în: Română

Ziua Limbii Române este celebrată anual pe 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă pentru instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege care solicita proclamarea datei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Această inițiativă legislativă a fost aprobată de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților pe 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de Președintele României pe 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Conform acestei legi, Ziua Limbii Române poate fi celebrată de autoritățile publice din România și de reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale Române sau alte instituții românești din afara țării, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, de natură evocatoare sau științifică. De asemenea, legea prevede arborarea Drapelului României pe 31 august, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor manifestări dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin Legea nr. 290/2013, care prevede ca Ministerul Culturii să elaboreze normele metodologice pentru aplicarea legii, în consultare cu comisiile de cultură ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române este sărbătorită și în Republica Moldova începând din 1990. După cererile a aproximativ 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, din 27 august 1989, Sovietul Suprem al fostei RSS Moldovenești a adoptat, pe 31 august 1989, o lege care proclama limba moldovenească drept limbă de stat, conform informațiilor de pe site-ul moldova.org. O altă lege din aceeași perioadă prevedea renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele legi menționând explicit că limba moldovenească este identică cu limba română.

Un an mai târziu, pe 23 iunie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a instituit 31 august ca sărbătoare națională „Limba noastră cea română”, iar în 1994 denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să fie cunoscută ca Ziua Limbii Române, iar statutul limbii române ca limbă de stat al Republicii Moldova este consfințit în Declarația de Independență adoptată pe 27 august 1991.

În 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au decis ca ziua de 31 august să fie recunoscută drept sărbătoare națională a comunităților românești, urmând ca, începând din 2012, să fie sărbătorită în toate aceste comunități. Totodată, au încurajat și alte asociații și organizații românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române și să o celebreze în mod similar.

De asemenea, Parlamentul de la Chișinău a votat în data de 16 martie 2023, în lectură finală, proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.

****

Românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtășesc o comunitate de limbă, cultură și istorie, a subliniat președintele Klaus Iohannis, sâmbătă, 31 august 2024, într-un mesaj prilejuit de celebrarea Zilei Limbii Române.

Cu această ocazie, președintele se află în Republica Moldova, la invitația omologului său de la Chișinău, Maia Sandu.

„De anul trecut, limba română este limbă oficială și în Republica Moldova, grație legii promulgate de președintele Maia Sandu, care a înlocuit sintagma <limba moldovenească> cu <limba română>. Această schimbare a fost esențială pentru restabilirea adevărului științific, subliniind faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtășesc o comunitate de limbă, cultură și istorie. Viitorul nostru comun este fără îndoială în Uniunea Europeană”, a declarat Iohannis.

El a evidențiat că Ziua Limbii Române reprezintă un moment de celebrare a valorilor profunde pe care limba le transmite și a unității pe care o creează între vorbitorii săi.

„Limba română nu este doar un simplu lexic, ci un mijloc de transmitere a patrimoniului cultural și o moștenire inestimabilă pe care o lăsăm generațiilor viitoare pentru a fi prețuită și îmbogățită. Indiferent cât de departe ne aflăm de locurile natale, limba română ne unește dincolo de timp și spațiu, definindu-ne identitatea culturală și națională”, a subliniat președintele.

Președintele Iohannis a accentuat importanța educației în limba maternă și a sprijinirii eforturilor celor care predau și studiază limba română atât în țară, cât și în străinătate.

„Statul român desfășoară numeroase inițiative pentru promovarea educației în limba și literatura română în întreaga lume, în special acolo unde există comunități românești semnificative. Limba română este predată în 59 de universități din 37 de țări, de la Canada până la Indonezia, de la Finlanda până la Maroc, având peste 130 de lectori și profesori universitari”, a evidențiat Iohannis.

El a menționat că, prin cursul de Limbă, cultură și civilizație românească oferit de Institutul Limbii Române, aproximativ 11.000 de copii români din opt țări descoperă și aprofundează limba română în fiecare an.

De asemenea, președintele a adăugat că, în ultimii zece ani, lectoratele de limbă română și cursul de Limbă, cultură și civilizație românească s-au extins la nivel global, reflectând eforturile constante ale autorităților în protejarea identității românești peste hotare.

„Să ne arătăm respectul pentru limba română prin gestul simplu, dar semnificativ, de a vorbi și scrie corect, și prin implementarea proiectelor și programelor care promovează cunoașterea și valorifică bogăția și frumusețea limbii noastre, transmițând astfel mai departe comorile culturale și lingvistice ale României”, a transmis Klaus Iohannis.