Învățământul românesc digital este criticat de părinții elevilor maghiari

Articol disponibil în: Magyar Română

Potrivit unui studiu realizat la începutul lunii aprilie, metodele digitale interactive de predare sunt disponibile pentru mai puţin de jumătate dintre studenţii maghiari din Transilvania. Cercetarea a avut loc în perioada în care din partea ministerului exista, doar o recomandare cu privire la şcoala online, informează MTI.

Potrivit rezultatelor studiului intitulat “Coronavirus în Transilvania”, care a fost publicat luni, marea majoritate a elevilor maghiari din Transilvania participă la învăţământul la distanţă, care în România a fost opţional între 11 martie şi 3 aprilie, şi a devenit obligatoriu începând de săptămâna trecută, după ce s-a terminat vacanţa de primăvară.

Potrivit studiului, pentru aproximativ 9% dintre copii, şcoala nu a asigurat nicio soluţie pentru învăţământul la distanţă. Metode de predare digitale, interactive, au fost disponibile pentru numai 45% dintre elevi. Platforme educaţionale digitale au utilizat 31% dintre elevi, iar 22% au studiat cu ajutorul videoconferinţelor online a profesorilor. Proporţia elevilor care au apelat la ambele soluţii digitale este de 8%. Cea mai comună formă de educaţie s-a dovedit a fi aceea în care învăţătorii şi profesorii au transmis prin SMS, e-mail sau site-urile de socializare temele. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul a 59% dintre elevi, mai ales în clasele I-IV.

Asigurarea diverselor forme de învăţământ, accesul la acesteaarată inegalităţi sociale semnificative. În cea mai bună situaţie se regăsesc copiii părinţilor din oraşele mari, care au studii superioare; în acest caz, peste jumătate dintre elevi beneficiază de învăţământ la distanţă sub formă digitală. În cazul acestora este caracteristic şi faptul că şcoala foloseşte, în acelaşi timp, mai multe forme de predare, exerciţiile sosesc atât prin intermediul canalelor de comunicare electronice tradiţionale, cât şi pe platforme digitală de educaţie, respectiv au loc şi ore predate online.

În cazul copiilor părinţilor care locuiesc la sat, respectiv care au studii mai puţine, copiii au mai puţine şanse de a avea acces la educaţie digitală. Atât posibilităţile şcolilor, cât şi cele ale părinţilor sunt limitate. În clasele I-IV, utilizarea soluţiilor interactive este foarte scăzută. Educaţia digitală la distanţă este remarcabilă în clasele mai mari, respectiv în rândul elevilor care sunt în ani terminali. Dintre cei care se află în faţa bacalaureatului, 72% învaţă prin videoconferinţe online sau prin utilizarea unor platforme profesionale. În timpul acestei vacanţe forţate, elevii învaţă, în medie, câte trei ore pe zi.

Pentru o cincime dintre părinţi adaptarea la aceste circumstanţe noi înseamnă dificultăţi. Noua situaţie este o provocare deosebit de mare pentru cei care se află în pragul bacalaureatului, în plus, pentru familiile şi pentru mamele cu mai mulţi copii, respectiv pentru cei care au studii superioare, noile condiţii înseamnă dificultăţi mai mari.

45% dintre părinţi consideră că ar fi bine dacă anul şcolar ar fi încheiat în cadrul învăţământului la distanţă. În acelaşi timp, aproximativ 40% dintre ei ar prefera ca perioada aceasta să fie recuperată într-o forma tradiţională de învăţământ, majoritatea spunând că ar sacrifica lunile de vară pentru acest lucru. 10% dintre părinţi sunt în favoarea repetării anului şcolar.

Studiul a fost realizat de Asociaţia Centrului de Analiză a Politicilor Publice Cluj-Napoca, cea care operează site-ul statistic Erdelystat.ro, respectiv de compania de sondare a opiniei SoDiSo Research, care în perioada 1-10 aprilie au intervievat 7 450 de persoane. Datele au fost colectate online şi telefonic. Întrebările cu privire la învăţământul şcolar au fost puse celor care au membri de familie cu vârstă şcolară. Rezultatele pot fi considerate o estimare la nivelul populaţiei maghiare din Transilvania, cu vârste cuprinse între 18-80 de ani, majoritatea fiind utilizatori de internet, cu un nivel de educaţie cel puţin mediu.