Legea „Alexandra Ivanov” a fost promulgată: butoane de panică în toate saloanele și camere video obligatorii în ATI și UPU

Articol disponibil în:

România face un pas necesar către un sistem medical mai sigur. Legea cunoscută drept „Alexandra Ivanov” a fost promulgată și introduce, pentru prima dată, obligația ca fiecare salon de internare să fie dotat cu buton de panică/alertă, în timp ce secțiile critice — ATI și UPU — vor fi supravegheate video, cu reguli stricte de stocare și acces la înregistrări. Este o intervenție normativă născută din suferință și presiune publică, dar gândită pentru a salva timp, vieți și a recâștiga încrederea pacienților în spital.

Un nume care a devenit conștiință publică

Legea poartă numele Alexandrei Ivanov, tânăra mamă care a murit în 2023, la Maternitatea din Botoșani, după ce a strigat „Nu am aer!”. Povestea ei a trezit o întrebare simplă și dureroasă: cum semnalează un pacient imobilizat că are nevoie de ajutor — acum, nu peste un minut? Răspunsul legislativ vine printr-un mecanism clar: în fiecare salon trebuie să existe un buton de panică, conectat la o alertă audibilă și vizuală, care registrează și timpul de intervenție al echipei medicale.

Ce anume schimbă legea, în termeni concreți

• Butoane de panică în toate saloanele de internare (public și privat). Alertele declanșate trebuie să fie ușor de identificat, iar sistemele să înregistreze cronologic apelul și timpul de răspuns.
• Camere video în secțiile ATI și UPU (și în zonele pentru pacienți cardiaci critici, acolo unde se impune). Înregistrările se păstrează între 3 și 60 de zile, iar accesul este strict limitat la personalul autorizat.
• Obligația de a menține sistemele funcționale și de a stabili proceduri interne pentru utilizare, monitorizare, raportare și intervenție.

Prin aceste măsuri, spitalele capătă un instrument de alertă rapidă și un mecanism de verificare a respectării protocoalelor, iar pacienții — în special cei imobilizați sau cu autonomie redusă — au la îndemână un mod imediat și neechivoc de a cere ajutor.

Declarația completă a președintelui Nicușor Dan

„Am promulgat o lege care aduce noi reglementări în domeniul sănătății și care va crește gradul de protecție deopotrivă pentru pacienți și pentru personalul medical.

În toate unitățile sanitare publice și private, în fiecare salon destinat internării pacienților vor trebui introduse butoane de panică. Aceste sisteme vor declanșa o alertă în cazul unor urgențe medicale sau a unor situații de pericol iminent, ceea ce este util mai ales pentru pacienții imobilizați sau cu autonomie redusă.

Prin această lege, va deveni obligatorie și instalarea unor sisteme de supraveghere video în secțiile ATI, în unitățile de primiri urgențe și în cele destinate pacienților cardiaci critici. Scopul este asigurarea respectării protocoalelor și procedurilor medicale pentru ca pacienții să poată beneficia de îngrijire adecvată la cele mai înalte standarde medicale.

În același timp, acest sistem oferă un grad sporit de siguranță personalului medical prin descurajarea potențialelor agresiuni din spitale.”

Securitatea datelor și confidențialitatea pacienților

Introducerea camerelor de supraveghere ridică, firesc, preocupări legate de viața privată. Legea răspunde prin limitarea duratei de păstrare a înregistrărilor și prin acces controlat, pe bază de autorizare, doar pentru situații justificate (audit medical, clarificarea unor incidente, verificarea respectării procedurilor). În paralel, unitățile trebuie să adopte proceduri interne clare: cine accesează, în ce condiții, cum se notează jurnalul accesărilor și cum se anonimizează datele atunci când este posibil.

De ce contează pentru pacienți și cadrele medicale

• Pentru pacienți vulnerabili, secundele fac diferența. Butonul de panică scurtează traseul dintre „am nevoie” și „cineva a venit”.
• Pentru medici și asistente, camerele din secțiile critice sunt un scut: descurajează agresiunile, mitogolesc suspiciunile, iar în cazuri litigioase oferă o cronologie obiectivă a intervențiilor.
• Pentru managementul spitalelor, indicatorii de timp de răspuns devin instrumente de management: pot arăta unde se blochează fluxurile și cum pot fi optimizate.

În ce cadru mai larg se înscrie

Legea este parte dintr-un pachet de reforme în sănătate pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. Dincolo de litera legii, mesajul este unul de responsabilitate instituțională: prevenție, transparență și standarde actualizate pentru zonele cu risc major. E un pas pragmatic spre normalitate, alături de digitalizare, protocoale unitare și evaluare continuă a calității.

Implementare: pași, termene, responsabilități

Următoarea etapă presupune ca spitalele să:

1. Evalueze infrastructura (saloane, circuite, ATI/UPU) și să stabilească punctele optime pentru instalare;
2. Achiziționeze echipamentele conforme (butoane, panouri, software de alertare, stocare securizată pentru video);
3. Instruiască personalul privind utilizarea, trierea alertelor și răspunsul standardizat;
4. Adopte proceduri scrise pentru accesarea înregistrărilor, arhivare și audit intern;
5. Testeze periodic sistemele și să raporteze disfuncțiile.

Răspunderea pentru implementare revine managerilor de spital, în coordonare cu autoritățile sanitare. Pentru pacienți și aparținători, informarea la internare va include, de acum, explicații despre butonul de panică și despre regimul imaginilor video.

O lecție transformată în politică publică

Legea „Alexandra Ivanov” nu repară o rană, dar o împiedică să se repete. Nu este doar o listă de dotări tehnice, ci o promisiune: că sistemul se va mișca mai repede atunci când cineva spune „Nu am aer!”, că procedurile vor fi respectate la virgulă și că spitalul va rămâne un loc al îngrijirii, nu al hazardului.

Pentru pacienți, înseamnă un semn de încredere; pentru personalul medical, un cadru mai sigur; pentru societate, o confirmare că un caz tragic poate deveni motor de schimbare.