Limba maghiară ar putea răsuna și pe la slujbele ținute în Moldova, pentru credincioșii romano-catolici

Articol disponibil în: Magyar Română

Sfântul Scaun a anunţat în data de 6 iulie că, în urma retragerii la pensie a episcopului Petru Gherghel, acesta va fi înlocuit în fruntea diecezei de către Iosif Păuleţ. Noul episcop s-a născut în data de 17 octombrie 1954 în Tămaşeni, judeţul Neamţ. A fost hirotonit preot în 1979, la Iaşi, de către Antal Jakab, episcop auxiliar de Alba Iulia. Înainte de consacrare a fost decan al Decanatului de Bucovina cu sediul la Suceava. Slujba în cadrul căreia s-a desfăşurat consacrarea a fost celebrată de episcopul predecesor Petru Gherghel. La eveniment au fost prezenţi şi episcopii diecezelor (cu majoritaritatea enoriaşilor maghiari) din Transilvania şi Partium.

Etnograful Tinca Nistor, preşedintele Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, care de zeci de ani luptă pentru introducerea slujbelor în limba maghiară în Moldova, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că speră că noul episcop le va asculta cererea şi va permite săptămânal câte o slujbă în limba maghiară în acele sate de ceangăi unde există astfel de solicitare. Tinca Nistor a precizat că acesta a fost gândul cu care a participat la consacrarea episcopului şi, din acest motiv, va cere în această toamnă audienţă la noul episcop al diecezei.

Preşedintele Asociaţiei Sfântul Ştefan, recent demisionat din funcţia de vicepreşedinte pe probleme religioase al Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, a precizat că problema liturghiilor în limba maghiară a ceangăilor din Moldova nu a fost rezolvată nici pe departe prin introducerea unei liturghii lunare în limba maghiară la Bacău. Această liturghie a fost autorizată de către episcopul Petru Gherghel înainte de vizita Papei Francisc în România, din luna iunie.

Tinca Nistor consideră că noul episcop deşi provine dintr-o regiune în care romano-catolicii şi-au pierdut de mult limba maternă maghiară, aparţine unei noi generaţii de preoţi şi, prin urmare, se aşteaptă la o atitudine favorabilă din partea acestuia. Preşedintele Asociaţiei Sfântul Ştefan a adăugat că există speranţă şi prin faptul că episcopul a fost decan al Decanatului de Bucovina, regiune multietnică ce a făcut parte cândva din monarhia austro-ungară, şi poate că a avut ocazia şi el să se întâlnească cu mărturiile multilingvismului.

Ceangăii din Moldova, care încă mai vorbesc dialecte ale limbii maghiare, luptă de aproape 30 de ani pentru autorizarea liturghiilor în limba maghiară. Tinca Nistor a precizat, într-o declaraţie anterioară dată agenţiei ungare de presă MTI, că se pregăteşte să publice în două volume corespondenţa purtată pe această temă cu diverşi clerici şi înalte feţe bisericeşti. Episcopul Petru Gherghel, care din 1978 a avut în posesie canonică dieceza, a declarat anterior că va permite liturghia în limba maghiară numai dacă va constata că cel puţin 2% dintre enoriaşi nu înţeleg limba română. Ulterior, el a respins slujba în limba maghiară pe motiv că în opinia sa limba ceangăilor nu este dialect
al limbii maghiare.

Potrivit site-ului episcopiei, 206.000 de credincioşi romano-catolici trăiesc în cele opt judeţe din Moldova care aparţin Diecezei de Iaşi. Cercetătorii maghiari estimează că numărul catolicilor din Moldova, care vorbesc un dialect al limbii maghiare, este în jur de 30.000-40.000.