Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

Minunățiile unui festival – o ediție dedicată muzicii din Transilvania secolului al XVII-lea

Dacă ediția de anul trecut a Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc a fost închinată muzicii vechi spaniole, anul acesta miezul tematic al festivalului îl constituie muzica din Transilvania secolului al XVII-lea şi, mai cu seamă, moştenirea muzicală a călugărului franciscan JoannesKájoni (Ioan Căianu, în română).

Compoziții muzicale păstrate de acest culegător de folclor, compozitor și autor al unui codice ce-i poartă numele (Codex Caioni) au mai fost cântate la festival, însă este pentru prima dată când o întreagă ediție reflectă opera lui Kájoni.

„Datorită acestei moşteniri muzicale putem să retrăim atmosfera Transilvaniei de acum 400 de ani, magia muzicii interpretată, dansată sau ascultată de nobilii transilvăneni”, spune directorul artistic al festivalului, Ignác Csaba Filip, invocând Codex Caioni, cel mai valoros manuscris muzical al lui Kájoni.

Haideți, așadar, să ne întoarcem în Transilvania curților regale și princiare, a bisericilor și conacelor pentru a ne bucura împreună de o muzică și o atmosferă care au fericit multe suflete!

 

Muzică de colecție. Ansambluri de muzică veche, instrumentiști virtuoși, dansatori profesioniști vor fi călăuzele noastre în această călătorie minunată în care vom descoperi compoziții muzicale și dansuri de o diversitate incredibilă, de la piese occidentale până la cele cântate la curțile nobilimii maghiare din Transilvania acelei epoci.

Ansamblul românesc Kájoni Consort, cunoscut pentru interpretarea de compoziții renascentiste și lucrări transilvănene, va cânta, în cadrul concertului „Haideți, să ne bucurăm pentru Domnul!”, piese din Codex Caioni (melodia „Nyúlének”, care provine dintr-un cântec medieval) dar și din alte manuscrise muzicale ale lui Kájoni, precum „Organo Missalae” (cel mai vechi manuscris în care se regăsește stilul muzical al franciscanilor).

Trio-ul maghiar (din Ungaria) format din Szilvia Bognár (voce), István Kónya (lăută renascentistă) și Péter Bede (flaute drepte, fluier) prezintă „Viața muzicală în Ungaria secolelor XIV–XVII”, concert în care se vor auzi melodii ce pun în valoare relația strânsă dintre muzica populară și cea cultă.

Grupul Alta Bellezza (din Elveția) reînvie, prin concertul „Triste Plaisir”, un tip de ansamblu instrumental cunoscut cu numele de Alta Cappella, care exista în fiecare curte princiară și care interpreta muzica polifonică a epocii.

Orchestra Barocă a Festivalului reînvie viața culturală și artistică a acelei epoci prin intermediul pieselor instrumentale ale unor compozitori austrieci și italieni ce au activat la curtea vieneză în secolul al XVIII-lea.

 

Datini străvechi. Zsombor Tóth-Vajna (din Ungaria), specialist în instrumente vechi cu claviatură și dirijor, ne va încânta cu piesele unor mari compozitori de secol al XVIII-lea (Dieterich Buxtehude, Georg Böhm, Jan Adam Reincken, Johann Pachelbel, Wilhelm Friedrich Zachow și chiar Johann Sebastian Bach). Toate vor fi interpretate în cadrul programului „Cartea cu notații muzicale a tânărului Bach”.

Ansamblurile Stradivaria – Ensemble Baroque de Nantes și Ansamblul Baroc „Transylvania” ne vor demonstra în ce fel s-au împletit influențele vieneze sau țigănești în dansurile și melodiile Europei de Est.

Ansamblul Carmina Renascentia, din Carei, prezent în mod constant la festival încă de la înființarea sa, prezintă, în concertul „Cântece evlavioase pe melodii frumoase”, piese din trei colecții realizate de Kájoni (Cantionale Catholicum, Organo Missale, Codex Caioni). Slujba premergătoare a concertului ansamblului va fi oficiată cu participarea Scholei de Copii din Siculeni, dirijată de András Ványolós. Organiști: Orsolya Ványolós și András Ványolós jr. Pe lângă cântecele gregoriene, părțile ordinariului vor fi cântate din Missa Siculorum, care se regăsește în colecția Organo Missale a lui Joannes Kájoni, din anul 1667.

Zoltán Kátai evocă muzica religioasă a epocii prin interpretarea psalmilor unitarieni din secolele al XVI-lea și al XVII-lea (de pe albumul „Lăudați-L pe Domnul…”).

Dar muzica acelor vremuri nu era doar cântată, ci și dansată iar acest lucru ni-l vor aminti ansamblurile de muzică și dans Codex și Passeggio, care reînvie atmosfera dansurilor nobilimii transilvănene din secolul al XVII-lea prin interpretarea unor lucrări din Codex Caioni. Muzica și dansurile acelei epoci vor fi reflectate și în discursurile unor personalități precum Gábor Kovács (din Ungaria), ce ne provoacă la o analiză atentă asupra Codexului Caioni, în cadrul prelegerii „Curcubeu deasupra Europei. Despre legăturile europene ale manuscrisului Codex Caioni”.

Și, nu în ultimul rând, muzica acelei epoci va fi, poate, înțeleasă și îndrăgită mai mult grație cursurilor Universității de Vară de Muzică Veche, ajunsă la cea de-a 12-a ediție și care prezintă, în premieră – pe lângă cursurile de flaut, viola da gamba, canto, lăută, percuție, chiatră, dans – cursul de orgă și cursul de cor și dirijat coral.

Evenimentele vor avea loc în spații încărcate de istorie, precum Cetatea Mikó, Colegiul Național „Márton Áron”, Cinematograful Miercurea Ciuc, respectiv în spații sacre și moderne cu o acustică favorabilă și atmosferă specială Capela Sfânta Ana (Siculeni), Biserica Milenială, Biserica Sf. Augustin.

opel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *