„O comunitate care nu se simte în siguranță, și ale cărei drepturi sunt sistematic negate, nu poate fi liberă, nu poate evolua și nici prospera”

Articol disponibil în: Magyar Română

***Kelemen Hunor: „O comunitate care nu se simte în siguranță, și  ale cărei drepturi sunt sistematic negate, nu poate fi liberă, nu poate evolua și nici prospera” – este concluzia Raportului  paralel al UDMR privind aplicarea reglementărilor Convenției-cadru pentru protecția minorităților 

”România a depus la Consiliul Europei cu doi ani întârziere raportul de țară privind aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților, iar ca răspuns la acest document UDMR a redactat un raport paralel. Am luat în considerare faptul că acel document conține o serie de inexactități și distorsionări, din care rezultă într-o imagine eronată despre aplicarea drepturilor minorităților în România, despre modul în care statul a respectat prevederile din documentul pe care îl ratificase în urmă cu două decenii”, a declarat Kelemen Hunor în conferința de presă susținută joi, 7 aprilie, la Cluj, referindu-se la scopul documentului tehnic elaborat de specialiștii Uniunii.

Raportul paralel analizează retroactiv, pe o perioadă de șase ani, aplicarea prevederilor Consiliului Europei cuprinse în Convenția-cadru pentru protecția minorităților.

Președintele UDMR și-a exprimat speranța că experții europeni, care în urma celor două rapoarte vor veni în România pentru documentare, vor stabili întâlniri și cu reprezentanții comunității maghiare și se vor convinge, astfel, la fața locului, de veridicitatea aspectelor incluse în raportul paralel.

Referitor la raport, Kelemen Hunor a mai declarat că acesta conține numeroase exemple privind sentințe judecătorești, măsuri abuzive din partea autorităților, proiecte de lege care demonstrează clar faptul că România nu și-a îndeplinit angajamentele asumate prin Convenția-cadru.

Documentul subliniază aspecte pe care comunitatea maghiară le resimte zilnic și anume faptul că, pe lângă lipsa asigurării drepturilor minorităților, au apărut  tertipuri noi de îngrădire a drepturilor.

„UDMR solicită cu fermitate statului român să poarte un dialog continuu cu reprezentanții legitimi ai maghiarilor, deoarece noi am elaborat propuneri de soluții la problemele enumerate. Sperăm că, în viitorul apropiat, se vor putea rectifica incorectitudinile perioadei recente”, a afirmat liderul Uniunii. 

În perioada celor șase ani monitorizați în acest raport, se poate observa o intensificare a incidentelor antimaghiare și un regres în privința drepturilor minorităților, precum și numeroase încercări de retragere a drepturilor obținute.

„Una  dintre cele mai importante concluzii ale raportului paralel, este că în ceea ce privește sentimentul de libertate al comunității, există mai degrabă motive de îngrijorare. Climatul de siguranță al comunității maghiare s-a deteriorat considerabil față de perioada anterioară monitorizării, și anume, faptul că maghiarii nu pot beneficia pe deplin de drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților naționale. O comunitate care nu se simte în siguranță, și a cărei drepturi sunt sistematic negate, nu poate fi liberă, nu poate evolua și prospera”, a subliniat Kelemen Hunor.

El a mai declarat că una din constatările  importante ale raportului paralel se referă la faptul că, după mai bine de un deceniu de la revizuirea Constituției, România încă nu a adoptat Legea statutului minorităților naționale, care cuprinde garanții efective pentru păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității etnice conforme cu standardele internaționale.

„Deși unul din articolele Convenției-cadru prevede obligativitatea României de a elabora și adopta un astfel de act normativ, nu s-a ținut cont de acest aspect”, a menționat președintele UDMR.

În continuare, Kelemen Hunor a prezentat domeniile cuprinse în raportul paralel, în care, în ultimii șase ani, au avut loc discriminări la adresa comunității maghiare.

Documentul prezintă și incidentele în care autoritățile statului au sancționat maghiari pentru că aceștia și-au asumat identitatea etnică, cel mai recent exemplu fiind marșul de la Târgu-Mureș de Ziua libertății secuiești, care s-a soldat cu sancțiuni ulterioare.

„În raport Ținutul Secuiesc semnifică capitol aparte, deoarece aici pot fi  enumerate acte sistematice și planificate prin care sunt îngrădite drepturile comunității maghiare. În județele Covasna, Harghita și Mureș o serie de exemple concrete arată că discriminarea se face pe  criterii etnice deoarece, oriunde în țară, în toate celelalte regiuni istorice, într-un mod extrem de corect, se încurajează manifestarea identității regionale și specificului zonei. Singura excepție este Ținutul Secuiesc, unde aceste drepturi le sunt negate celor care trăiesc acolo”, a declarat președintele UDMR, adăugând că pot fi enumerate și decizii administrative, judecătorești în acest sens.

Potrivit raportului paralel, domeniile în care folosirea limbii materne a fost îngrădită considerabil sunt serviciile publice și sănătatea, dar nici justiția nu constituie o excepție, întrucât nu există rapoarte publice cu privire la folosirea sau solicitarea folosirii limbii maghiare în procedurile penale, civile sau administrative. În domeniul învățământului, legea nu este aplicată nici în momentul de față în privința predării limbii române conform unei metodologii și manuale speciale, iar în ceea pe privește învățământul superior, în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, discriminarea față de comunitatea maghiară constă în lipsa de aplicare a unei legi aflate în vigoare.

De asemenea, procesul de retrocedare a imobilelor preluate abuziv de către regimul comunist a fost mai întâi încetinit, apoi chiar  oprit, numeroase cereri rămânând, încă, nesoluționate. Discursul de ură a rămas în continuare nesancționat corespunzător și sunt frecvente inițiativele legislative în care principiul nediscriminării etnice, lingvistice, religioase, este atacat.

Folosirea limbii maghiare în administrația publică locală a fost semnificativ îngrădită prin înlăturarea inscripțiilor de pe clădirile administrative, lipsa formularelor în limba maghiară, lipsa publicării sau publicarea lacunară în limba maghiară a informațiilor de interes public.

”În proiectul de reorganizare a regiunilor administrative este inclusă propunerea la care noi facem referire și în acest raport paralel, deoarece constatăm că și Guvernul actual a venit cu o propunere similară. Aceasta vizează constituirea a 8 regiuni, care să înlocuiască actualele județe. Însă o astfel intenție pusă în practică, ar încălca acea prevedere a Convenției-cadru potrivit căreia este interzis ca  printr-o decizie administrativă să fie schimbate raporturile etnice în defavoarea minorităților naționale”, a explicat Kelemen Hunor. Liderul Uniunii a reiterat faptul că, în noul județ care ar încorpora județele Harghita și Covasna, ponderea maghiarilor ar fi de 29,9%, ceea ce ar obstrucționa capacitatea reprezentării politice a maghiarilor.

„Prin faptul că Ministerul de Externe nu s-a consultat cu reprezentanții maghiarilor înaintea alcătuirii raportului de țară, și nu a respectat recomandările formulate în urmă cu doi ani de către Departamentul pentru Relații Interetnice, se încearcă sugerarea unei imagini pozitive în acest context, precum că în România totul ar funcționa în parametrii normali. Însă noi nu putem accepta o astfel de situație, realitatea fiind cu totul alta. În raportul paralel, am formulat o serie de propuneri în vederea schimbării actualei situații”, a conchis Kelemen Hunor, menționând că versiunea documentului în limba română poate fi citit, în întregime, pe pagina de internet a Uniunii.

Declarația audio a președintelui UDMR poate fi ascultată accesând următorul link:
http://www.udmr.ro/multimedia/audio/declarația-preedintelui-udmr-kelemen-hunor

 Editat de Biroul de Presă al UDMR