Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
reclamatie

O parte dintre salvamontiștii de la Ciuc participă la Școala Națională Salvamont 2019

Timp de 16 zile, între 23 februarie – 3 martie 2019 se va desfășura o amplă activitate de formare, pregătire profesională și evaluare a salvamontiștilor din întreaga țară la Școala Națională Salvamont – Etapa de iarnă, la Centrul Naţional de Pregătire Salvamont Padina din Munţii Bucegi.

Sursa foto: Salvamont Ciuc

Echipa Salvamont Ciuc este compusă din 23 de salvatori, 12 fiind atestați, care au absolvit școlile Salvamont. În perioada imediat următoare, la Școala Salvamont – etapa de iarnă vor participa 5 membri, din care unul își va obține atestatul: András Alpár, Bőjthe Kinga, Molnár Róbert, Orbán Zsuzsa și Ruszuly Emese. 

Dintre salvamontiștii harghiteni prezenți pe parcursul celor 16 zile la Școala Națională Salvamont, face parte și Bíró Imre de la Salvamont Vlăhița. 

Salvatorii montani harghiteni sunt conștienți de importanța atestatului profesional care se obține după terminarea școlii și promovarea examenelor. Astfel că, fiecare etapă de școlarizare este luată foarte în serios, datorită faptului că întotdeauna reușita unei misiuni de salvare are la bază o pregătire bine întemeiată – susține Salvamont Ciuc.

La nivelul județului Harghita sunt cinci formații de salvamontiști: Salvamont Odorhei cu baza la Mădăraș Harghita, Salvamont Toplița cu baza în Toplița, Salvamont Gheorgheni cu baza în Cheile Bicazului, Salvamont Vlăhița, care încă nu are bază și cea mai recent formată, Salvamont Ciuc cu baza la Harghita Băi.

Actiunea este organizată de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, Autoritate Competentă în formarea profesională şi singura instituţie abilitată legal pentru pregătirea, atestarea şi reatestarea salvatorilor montani în România. Formarea pe partea medicală este asigurată de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

Ciclul oficial de pregătire al unui salvator montan se desfăşoară pe durata a minimum doi ani, perioadă în care acesta participă la 400 de ore de pregătire în centrul de pregătire judeţean sau local al echipei din care face parte şi 360 de ore, în patru sesiuni, două sesiuni de vară şi două de iarnă, pe nivelurile “debutant” , “aspirant” şi “avansat”. După parcurgerea şi absolvirea acestor etape, cursantul susţine un examen de atestare, în urma căruia primeşte certificarea legală că poate profesa ca salvator montan, certificare pe care este obligat să o reconfirme prin susţinerea unui examen de reatestare la fiecare trei ani.

Şcoala de salvare montană din România este una dintre cele mai bine cotate la nivel european, programa de pregătire este adaptată permanent la ultimele descoperiri şi cercetări în domeniu şi la recomandările celor doua mari foruri internaţionale care se ocupă de salvarea montană, CISA – Comitetul Internaţional de salvare Alpină şi FIPS – Federaţia Internaţională a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi, în care Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este membră, contribuţia noastră în acest domeniu fiind recunoscută şi apreciat, România fiind ţara care a reglementat prima aceasta profesie la nivel european.

Sursă: Salvamont România – Dispeceratul Național Salvamont

Conform cadrului legislativ național, salvatorii montani, sunt singurele persoane abilitate legal și deținătoare ale competențele profesionale necesare să intervină pentru salvarea persoanelor accidentate și a celor dispărute în zona montană.

Evaluarea va fi realizată pe nivele de pregătire şi pe competenţele prevăzute în Standardul Ocupaţional al profesiei de salvator montan pentru specificul de iarnă al activităţii, astfel:

  • Comunicarea interpersonală specifică domeniului salvărilor montane
  • Cadrul legislativ de organizarea activității de salvare montană
  • Prevenirea accidentelor montane, organizarea sistemului de patrulare și alarmare pe timp de iarnă
  • Utilizarea materialelor, echipamentelor, utilajelor și dispozitivelor folosite în activitatea de salvare montană pe timp de iarnă
  • Executarea activităților specifice de salvare montană folosind proceduri și tehnico răspunzătoare pe timp de iarnă
  • Acordarea primului ajutor de bază
  • Asistarea victimei pe parcursul intervenției de salvare montană pe timp de iarnă
  • Aplicarea normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii (SSM) specific activităţii de salvare montană
  • Protejarea mediului în contextul desfăşurării activităţii de salvare montană.

 

opel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *