ONG-urile, obligate să facă publice numele celor care redirecționează cota de 3,5% din impozitul pe venit (proiect în Parlament)

Articol disponibil în: Magyar Română

Un grup de parlamentari a pus în dezbatere la Senat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Scopul modificării legislative este „responsabilizarea organizaţiilor nonguvemamentale pentru acţiunile introduse în justiţie şi limitarea, pentru viitor, a numărului acţiunilor introduse cu rea-credinţă.”, se arată în expunerea de motive.

Grupul de parlamentari consideră că de vină sunt ONG-urile că nu avem autostrăzi și hidrocentrale: „În conformitate cu OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, un ONG poate ataca proiecte majore de infrastructură, în valoare de miliarde de euro, sau mari proiecte imobiliare, plătind taxe derizorii: 20 de lei pentru acţiunea de suspendare şi 50 de lei pentru acţiunea de anulare a unui act administrativ. Acesta fiind unul din motivele pentru care România nu are autostrăzile pe care ar fi trebuit să le aibă în acest moment, precum şi unul din motivele pentru hidrocentrale finalizate în procent de 90% nu au mai putut fi date în folosinţă. Astfel, se produc grave prejudicii interesului public prin privarea de servicii esenţiale unei societăţi modeme şi dezvoltate, prejudicii produse bugetului de stat, precum şi celorlalte ramuri ale economiei pe orizontală.”

Dacă în forma inițială propunerea legislativă viza obligaţia ONG-urilor de a depune o cauţiune în valoare de 1% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50.000 de lei în cazul unui proces în instanță, parlamentarii au mers mai departe, printr-o serie de amendamente.

Propunerea legislativă obligă asociațiile să înființeze și să mențină registre care să evidențieze veniturile obținute din sponsorizări, precum și veniturile din redirecționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit pentru anul fiscal anterior încheiat, motivând că acestea sunt facilități fiscale din partea statului care generează dreptul de acces la informații de interes public. Aceste registre ar urma să conțină obligatoriu numele persoanei care a sponsorizat asociația sau a redirecționat 3,5%, precum și sumele defalcate pentru fiecare persoană. Informațiile devin de interes public și ar urma să fie puse pe site-ul asociației sau prin răspunsuri la interpelări formulate în conformitate cu prevederile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

În realitate, ONG-urile nu au acces total la aceste informații, ele fiind procesate de ANAF. Această propunere legislativă, dacă va trece de Parlament, va îngreuna deosebit de mult activitatea ONG-urilor de bună-credință. În plus, se pune în discuție și problema datelor cu caracter personal: numele și veniturile persoanelor care doresc să sprijine un ONG devin publice, lucru care ar descuraja considerabil redirecționarea cotei de 3,5%. O explicație amănunțită a absurdului acestei propuneri legislative poate fi citită aici – click.

Pentru moment, propunerea legislativă nu produce efecte. Aceasta trebuie să treacă de ambele camere ale Parlamentului și trebuie promulgată de Președinte pentru a intra în vigoare.