Proiectele celor două legi ale educației au fost lansate în consultare publică

De A.R.
0

Articol disponibil în: Magyar Română

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat ieri, 13 iulie, lansarea în consultare publică pentru o perioadă de aproape o lună și jumătate, până pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educației – Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Potrivit ministrului, este vorba despre două legi care „doresc să reformeze într-o manieră radicală, în egală măsură necesară și așteptată sistemul de educație din România.”.

Iată ce a declarat Sorin Cîmpeanu, după ședința de Guvern:

„Aș vrea să încep prin a mulțumi tuturor celor care în ultimul an, începând cu 14 iulie 2021, au susținut Ministerul Educației în identificarea celor mai eficiente soluții și mecanisme de implementare a principiilor, definită în proiectul România Educată, un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății românești în raport cu educația. Mai apoi, în ultimul an, grație consultărilor cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, părinților, mediului asociativ – aș îndrăzni să menționez cooperarea privilegiată pe care Ministerul Educației a avut-o cu OneVoice, pe care a avut-o cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, pe care a avut-o cu multe alte ONG-uri și grupări de organizații nonguvernamentale.

Rodul acestor consultări se regăsește în proiectele celor două legi care, începând cu finalul ședinței de guvern așa cum am promis, sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, alături de expunerea de motive și alături de câte o sinteză pentru fiecare dintre ele. În plus faţă de ce am precizat ieri, cred că este important să mă refer la Legea învățământului preuniversitar în domeniul curricum-ului și reformei planurilor cadru în domeniul evaluărilor, pentru că, înțelegem foarte bine, este pe bună dreptate foarte mare numărul acelor elevi, părinți, profesori care vor să cunoască cum se vor derula lucrurile.

După data de 24 august, moment în care se vor încheia consultările, și aş vrea să rețineți că sunt doar două proiecte de lege care se doresc a fi îmbunătățite, prin propunerile pe care le puteți trimite încă din acest moment pe adresa de e-mail consultarelegieducaţ[email protected]. Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă îmbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare.

Aș vrea să reiterez faptul că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat prima reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma numărul unu, care înseamnă elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea Proiectului „România educată”. În acest fel, în această toamnă, încă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai întâi și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României.

Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern. În acest fel, în septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație.

Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale.

Colegiile naționale au până în acest moment un set de șapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut. Printre aceste criterii, unul singur se referă la vechime: 75 de ani pentru colegii naționale, 50 de ani pentru colegii simple. Acest element ce ține de vechime va fi înlăturat și se vor păstra doar criteriile ce țin de calitatea actului educațional. Deci, acele colegii care vor dori să aibă șansa organizării de examene proprii de admitere vor avea până la acel moment șansa de a-și consolida statutul.

Așa cum am precizat în proiectul de lege, acest examen de admitere la nivel de liceu sau pre admitere, cum doriți să-l definiți, urmează să se încheie înainte de începerea Evaluării Naționale. De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua în colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Aceasta este propunerea la nivelul proiectului de lege. N-aș vrea să existe îngrijorări excesive, pentru că, vă anunț, sunt soluții.

Subiectele pot fi elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Române de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către colective de experți externi sau pot fi elaborate împreună de un grup de mai multe colegii naționale. Sunt soluții pentru a susține performanța și excelența, inclusiv din această perspectivă. În același timp susținem echitatea, pentru că toți cei care nu vor fi reușit să promoveze acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și până acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați prin examen de Evaluare Națională.

Sigur, pentru examenul de Evaluare Națională, așa cum am promis, va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu. O precizare importantă, nu se schimbă disciplinele, vor rămâne același discipline pentru concursul de admitere și pentru Evaluarea Națională. Deci, cei care sunt clasa a șaptea acum vor trebui să dea examen la aceleași discipline.

O altă modificare importantă, îndrăznesc să cred, la nivel de plan cadru curriculum este ceea ce v-am anunțat deja, eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară Arte și Educație fizică și sport, se adaugă, de asemenea, calificativ Admis/Respins, pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce am definit la nivelul legii „Educație pentru viață”, o disciplină în trunchiul comun. Deci o disciplină care va fi urmată de către toți elevii, în care se vor regăsi module de educație pentru mediu, educație juridică, educație pentru sănătate, educație financiară, educație rutieră, educație pentru alimentație sănătoasă, educație civică, educație pentru cetățenie democratică, partea de gândire critică. Toate aceste module vor fi integrate la nivelul acestor planuri cadru. Calificativele, de asemenea, pentru aceste discipline vor fi ‘admis’-‘respins’ şi nu note de la 1 la 10. În acest fel cred că putem să ne atingem scopul de a elimina o presiune inutilă – presiunile utile nu ținem neapărat să le eliminăm – o presiune inutilă de pe elevi, în așa fel încât obiectivul de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă să poată fi transpus în realitate.

Dacă vorbim de evaluări, aș vrea să vă spun că toate evaluările vor fi standardizate. Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a început deja lucrul la standardele de evaluare, iar în paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată.

Elevii care vor intra în septembrie 2023, în acest fel, în clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă în plus prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii.

Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline, până la 30%, vor putea fi organizate până la patru grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației, în așa fel încât să existe posibilitatea ca în aceeași clasă, patru grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel.

Știu că este de înțeles, o schimbare radicală de paradigmă: examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile. Este vorba de, în primul rând de partea de limbă și literatură română. O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română. A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%. Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe – a se vedea: fizică, chimie, biologie – și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane – economie, sociologie, psihologie, logică.

În acest fel, se verifică în proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare în cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază. Dacă vreți în cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, în așa fel încât în interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tânărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală.

Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus până acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului. Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, în domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze în Shakespeare.

Cred că trebuie să grăbesc prezentarea, deci sunt foarte multe capitole. În aceste 43 de zile care vor urma, Ministerul Educației, toți colegii din Ministerul Educației care au contribuit la elaborarea acestor legi, pentru că ele au fost elaborate in house de către Ministerul Educației prin consultarea direcțiilor de specialitate, nimeni, dar nimeni în afara Ministerul Educației, nu a contribuit la scrierea acestor legi. În așa fel încât o spun cu toată răspunderea, după ce am luat la cunoștință, raportul final „România educată”, după ce am luat la cunoștință dorințele tuturor, CDR, sindicate, elevi, părinți, profesori, ne asumăm la Ministerul Educației alegerea acestor variante pe care le-am pus în consultare publică și care sunt, nota bene, perfectibile.

Legea învățământului superior – o să aleg trei lucruri din cele 42 prezentate ieri. În primul rând, reintroduce învățământul universitar de scurtă durată, e vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul universitar de scurtă durată. Dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență, pentru ca mai apoi există o posibilitate în plus.

S-a introdus, tot pentru prima oară, învățământul dual. Învățământul dual, care va fi stimulat nu numai prin finanțările disponibile în PNRR, am lansat vineri apelul pentru consorții și îi mulțumesc domnului ministru al investițiilor și fondurilor europene pentru susținerea acestui apel care consolidează legătura între universități și mediul socio-economic.

Dar, această lege, acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi cuprinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura, universitățile să asigure cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic. Sunt o serie de reglementări care susțin internaționalizarea.

Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui joint degree în comun, de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene.

Avem, de asemenea, reglementată dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar. În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau altfel de grupări, de specializări, fără să mai fim nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a rației sau noii specializări ce rezultă din unirea a două specializări acreditate.

Sunt o serie de elemente care se constituie într-o debirocratizare și într-o eficientizare a activităților în sistemul de învățământ superior. Avem, de asemenea, instituit tot pentru internaționalizare pentru prima oară un program național pentru internaționalizarea universitară PMIU Study in Romania, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional.

Avem și un program național de reducere a abandonului școlar, a abandonului universitar, iertați-mă, de abandon școlar da, este pentru prima oară. Avem locuri care pentru prima oară apar în universități și sunt destinate persoanelor cu dizabilități. Pentru toate aceste lucruri e nevoie de finanțare, impactul bugetar este foarte mare.

Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru Legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru Legea învățământului preuniversitar. Nu aș vrea să închei prezentarea fără a face o precizare importantă, doar 25% reprezintă impact al creșterilor salariale care vor fi de 43%, restul sunt burse pentru elevi.

Aș vrea să vă spun că bugetul de burse, iertaţi-mă că mă întorc la Legea învățământului preuniversitar, dar avem o creștere şi la bursele studenţilor, avem pentru o finanţare pentru elevii de învățământ primar de 700 de lei per elev, o finanțare pentru învățământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal filiere teoretice şi vocaționale de 1.500 de lei per elev şi nota bene, încurajarea învățământului profesional printr-o finanțare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. Sunt modalități clare, eficiente, de consolidare a atractivității învățământului profesional și a legăturii între școală, universitate și mediul socio-economic.

Pentru studenți avem creșteri de 50%, de la 201 lei per student şi lună până la 300 de lei per student şi lună. Este vorba de o creștere serioasă a cuantumului pentru bursele studenților şi este vorba de includerea cursanţilor din învățământul universitar de scurtă durată ca fiind eligibili, de asemenea, pentru burse.”

Începând cu momentul publicării Raportului final al Proiectului Proiectului „România Educată” – în data de 14 iulie 2021 – și până la momentul inițierii celor două proiecte, la nivelul Ministerului Educației și al tuturor instituțiilor din sistemul național de învățământ au fost identificate posibile soluții și mecanisme de implementare, prin raportare la țintele din Raportul „România Educată”.

Mulțumim reprezentanților profesorilor, elevilor și studenților, părinților, mediului asociativ și tuturor celor care au contribuit pe parcursul ultimului an la identificarea soluțiilor și mecanismelor de implementare regăsite în proiectele celor două legi. Mizăm, în continuare, pe un feedback expus în mod constructiv privind posibile soluții de îmbunătățire a proiectelor disponibile mai jos. 

Propunerile pot fi transmise pe adresa de e-mail [email protected], în intervalul 13 iulie – 24 august 2022.

Sorin Mihai CÎMPEANU,
Ministrul Educației

Regăsiți mai jos, alături de cele două proiecte de lege, expunerile de motive și prezentările sintetice ale elementelor de reformă propuse.

–––––––––––––––

Citește și Mai multe de acelasi autor
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy