România este Europa: Cât rău ne face dezinformarea despre Uniunea Europeană?

0

Articol disponibil în: Magyar Română

Perioadele de criză alimentează teoriile conspiraționiste, populismul și chiar pornirile extremiste, ne arată  realitatea de zi cu zi, dar și sociologia. Este ceea ce vedem și în România în ultima perioadă, unde se intensifică discursul naționalist, anti-occidental.

Narațiunile care pun pe fronturi de atac  România și „interesele străine” nu sunt neapărat noi. Dacă în anii ’90 se striga „nu ne vindem țara”, după 2016, s-a făcut apel la emoția naționalistă, iar comunicarea s-a concentrat pe câteva teme concrete, precum criticarea companiilor străine care ar fi adus în România produse de calitate mai slabă decât în alte țări, vânzarea terenurilor agricole către străini sau devalorizarea țării. Sunt nuanțe în cuvinte care fac diferența între informare corectă și manipulare, între știri reale și dezinformare. Un exemplu este nuanța dintre patriotism și naționalism. Deși ambele vorbesc de sentimentul de mândrie  al apartenenței la țară, patriotismul reprezintă dezvoltarea dragostei pentru națiune bazată pe valorile și credințele țării respective pe un fond pacifist, iar naționalismul este o manifestare extremă ce pornește din sentimentul că țara ta este superioară celorlalte, iar orice influență străină te îndrumă către ură.

Povestea cu străinii care vor să profite de pe urma ”țărișoarei” este însă un subiect mereu de actualitate, care poate fi exploatat continuu. E o temă suficient de vagă încât să nu fie ușor de verificat și dă un răspuns simplu celor care au probleme reale – prețuri în creștere, lipsa utilităților de bază, blocaje economice cauzate de pandemie și diverse sincope în contextul internațional. În stilul tradițional al aruncatului pisicii în curtea vecinului, vina nu este a corupției sau nepriceperii politicienilor post-decembriști, nu este a foștilor colaboratori ai Securității deveniți oameni de afaceri și, în niciun caz, a noastră – a cetățenilor. Până la urmă, noi suntem urmașii lui Burebista și Ștefan cel Mare, măreția ne este scrisă în ADN, așa încât motivul problemelor poate fi doar extern: străinii, NATO, UE. Câți dintre noi iau în considerare că aceste discursuri nu apar doar la noi și nu au neapărat legătură cu bunăstarea? Îl vedem și în Polonia sau Ungaria, orientat împotriva celor care sprijină o mai puternică integrare europeană, dar și în SUA, unde se vorbește despre „patrioți” în timp ce sunt sabotate mecanismele democratice, totul pentru a acapara și a menține puterea politică.

În România, curentul este susținut de câțiva dintre politicienii „anti-sistem”, care profită de breșă și context ca să-și crească vizibilitatea fără să propună nimic concret, doar exagerând problemele reale și găsind vinovați din afara țării sau aserviți celor din afara țării. Pe lângă ei, se mai adaugă diverși ”foști” care au nevoie de atenție sau escroci care vând false tratamente pentru orice, de la stres la COVID. Toți acești oameni au în comun faptul că sunt direct avantajați de un stat slab, în care nu domină legea, ci banii și relațiile dubioase, în care partenerii internaționali – fie că vorbim de NATO sau de UE – nu au ce și de ce să comenteze, chiar dacă ne asigură securitatea internațională și ne finanțează investițiile cu miliarde de euro. Populiștii fac, intenționat sau nu, jocurile altor puteri: e mai puțin important dacă sunt sau nu direct în solda cuiva câtă vreme au aceleași idei: crearea de conflicte în interiorul UE, slăbirea capacității statelor membre să se alieze pentru a contracara influența militară și economică a altor forțe. Faptul că mulți dintre acești oameni sunt promovați constant de media afiliată Kremlinului nu este întâmplător…

O Uniune Europeană puternică este un pol de putere relevant în lume, ce poate face față oricărei puteri globale care nu aderă la valorile democrației și libertății. România este membru cu drepturi depline a UE, iar ideea că am fi cetățeni de mâna a doua este o iluzie creată de demagogii care-și văd amenințate privilegiile. Avem reprezentare în Parlamentul European, avem un cuvânt în directivele făcute la nivelul Uniunii, avem comisari europeni care gestionează portofolii importante, avem chiar conducerea Parchetului European. Nu putem fi „colonia UE”, atât timp cât (și) noi suntem UE.

În plus, UE ne aduce și beneficii directe. Mulți vorbesc de realizări personale sau ale vreunui grup, dar nimeni nu spune că orice investiție serioasă, orice mărire de salarii, fiecare creștere a calității vieții, chiar dacă nu răspunde așteptărilor, vine în urma utilizării fondurilor europene, fonduri disponibile în agricultură, pentru autostrăzi, căi ferate, pentru mediu sau energie. Accesul ușor în țările UE pentru vacanțe sau afaceri sunt tot beneficii directe, ca și programele pentru tineri, care facilitează schimburi și studii în străinătate, iar dacă ne bucurăm de tarife reduse la convorbiri și date mobile în alte țări – asta se datorează tot UE.

Pot fi găsite zeci de exemple, mai mari sau mai mici, despre ce face bine Uniunea Europeană și de ce ne este bine că România are un loc în acest grup al țărilor europene. Toți cei care răspândesc dezinformări și încep să vorbească despre „RoExit” mizează pe forța manipulării emoționale, dar uită un singur lucru: România este Europa. Să nu le dăm satisfacția de a-i lăsa să creadă altfel. Și, în definitiv, ca să parafrazăm un celebru citat, înainte de a ne întreba ce poate face UE pentru noi ar trebuie să ne întrebăm ce facem noi înșine ca să ne fie mai bine sau ce au făcut ei, naționaliștii, pentru țara noastră!

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului EUROPE DIRECT Regiunea Centru (www.europedirect-adrcentru.ro),  găzduit de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (www.adrcentru.ro), cu scopul de a clarifica anumite informații publicate în mediul online.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy