România are mai multă grijă de minoritățile din țară, decât de propriii cetățeni aflați în comunități minoritare peste granițe

Articol disponibil în: Magyar Română

România nu este o țară model în ceea ce priveşte protecţia comunităților minoritare. Această realitate, repetată deseori şi în multe foruri, este susținută, încă o dată de ultimul raport al Consiliului Europei. Uniunea salută concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc  şi câteva referințe la raportul paralel, prezentat de UDMR. Aceasta dovedeşte faptul că analizele noastre sunt corecte: situația minorităților naționale și, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. După intrarea în UE, în 2007, România nu a mai  respectat angajamentele care i-au fost impuse în procesul de aderare. Dacă acestea nu sunt îndeplinite la nivel de țară, minoritățile sunt cel mai mult afectate, a declarat preşedintele Kelemen Hunor.

Liderul formațiunii politice a mai spus că România transmite în exterior, în special pe căi diplomatice, imaginea unei țări model în privința respectării drepturilor minorităților, însă faptele demonstrează altceva – realitate evidentă acum și pentru Consiliul Europei.

În locul furnizării informațiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate și minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc.

Ceea ce „uită” să spună Kelemen Hunor este că de fapt minoritatea maghiară din România are drepturi pe care de exemplu minoritățile românești în Serbia sau Ucraina nu le au. Și anume: dreptul de a-și folosi limba maternă în instituții, școli cu predare în limba română, servicii religioase în limba română, etc.

Kelemen Hunor, prin lamentările nesfârșite și vitimizarea în formă continuată, nu face decât să agite spiritele profitând din plin de susținerea acordată de partidul de la guvernare, pentru a-și mai întinde puțin plapuma.