Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc

Articol disponibil în: Română

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an la data de 29 august. Acesta s-a născut în cetatea Orini, fiu al Elisabetei şi al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Inaintemergatorul” datorită faptului că a anunţat venirea lui Hristos.

Conform Evangheliei, Irod, în cadrul celebraţii zilei sale de naştere, ordona tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioadă, Ioan Botezătorul era în temniţa din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemniţării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovadă alături de Irodiada, soţia fratelui său. Urându-l până în măduva oaselor, aceasta îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că doreşte capul lui Ioan ca răsplată.

Irod, de teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul său a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa.
Conform tradiţiei, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraţilor Constantin şi Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Aşadar, cea de-a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453.

Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul său a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului său a fost luată de la Constantinopol de către latini şi a fost dusă la o biserică din Amiens.

Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.

Tradiţii şi obiceiuri
În această zi se ţine post aspru. De asemenea, este recomandat ca să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul. Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se foloseşte cuţitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna. Tot un obicei care vine din popor este acela de a ţine post „de la cruce până la cruce”. Acest post era unul de două săptămâni, care totuşi nu este consemnat în calendarul creştin. Postul avea rolul de a îi curăţi pe toţi cei care au săvârşit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.

Sursa:calendarulortodox.ro