Adevărul dur despre șocul tinerilor maghiari în școli când li se predă limba română. Cum a eșuat statul român față de acești copii

De admin Pe mart. 6, 2023

Articol disponibil în: Magyar Română

Profesorul Cristian Ivaneș de la Universitatea Sapientia din Cluj a realizat o dezbatere cu studenții domniei sale din anul I la Studii Europene/Relații Internaționale pe tema „De ce tinerii maghiari în general nu vorbesc românește cum și-ar fi dorit și ei, și noi ceilalți”. Toți studenții implicați în dialog sunt maghiari.

„De unde sunt eu toți sunt maghiari și nici nu am prieteni români. La școală se învață limba română ca și când ar fi limba maternă, ca la români. Nu înțelegem gramatica, cuvintele, e foarte greu. Ar fi fost mai bine dacă limba română s-ar fi predat ca și o limbă străină pentru noi pentru a o vorbi mai bine”, spune o studentă care întâmpină și acum dificultăți în exprimare.

„Eu sunt din Cluj și nici eu nu vorbesc corect românește. Cred că în școală a fost predată bine limba română, dar eu am fost leneș și n-am învățat prea mult. Am mulți prieteni maghiari, pentru că în Cluj este o comunitate mare maghiară și acolo m-am simțit confortabil. Cred că ar fi fost mai bine să se predea româna ca o limbă străină, ca engleza. Cred că vorbesc mai bine engleza decât româna.”, spune un alt student.

„Eu nu am prieteni români. E greșeala mea cred. Nu am vrut eu, pentru că nu pot vorbi atât de bine românește. Mi-a fost puțin rușine. La școală cred că nu a fost pus accentul pe gramatică la Reghin, când a fost predată. Acolo sunt mai mulți locuitori români decât maghiari și a fost predată ca limba maternă. Eu pot vorbi mai bine română decât engleză, dar nu atât de bine cât aș fi vrut. Problema cea mai mare cred că a fost predarea limbii române ca o limbă maternă.”, spune un tânăr.

„Înainte să merg la școală nu am auzit pe nimeni vorbind limba română. Nu am înțeles nimic din cărțile pe care trebuia să le citesc. Am învățat pe de rost. Mama mea m-a ajutat. Și eu cred că era mai bine dacă ar fi fost predată ca o limbă străină.”, afirmă o studentă.

„Eu nu la școală am învățat atât de bine limba română. Am fost într-o școală română, dar într-o clasă maghiară. Am fost doar 5 persoane în clasă. Am avut prieteni mai mult din alte clase române. Mereu au râs de mine când nu am vorbit corect română. Le-am zis să nu mai râdă de mine, ci să mă corecteze. Așa mi-am dat seama de gramatică. Mă deranja că râdeau și m-am simțit josnic.”, spune o altă tânără.

Tinerii spun că au fost speriați și stresați la începutul școlii deoarece nu înțelegeau ce li se spune. Dacă la începutul școlii unii profesori puteau explica în maghiară anumite lucruri la orele de limba română, de la un anumit punct profesorii au fost 100% români și nu puteau comunica altfel cu elevii.

Din dezbatere reiese faptul că tinerii studenți sunt deosebit de inteligenți, politicoși, bine educați și dornici să ajungă cineva în societate, însă dificultățile pe care continuă să le aibă când vorbesc limba română reprezintă o piedică destul de mare când vine vorba de a se descurca într-o țară atât de mare cum e România, unde nu se vorbește peste tot maghiară.

Acest lucru îi izolează foarte mult și le taie aripile mult prea devreme. Undeva e clar că se greșește și tineri cu potențial deosebit sunt afectați grav de necunoașterea limbii române. Concluzia este că ar fi bine ca școlile din zonele în care sunt copii maghiari să aibă în vedere predarea limbii române ca o limbă străină. Ei doresc să învețe limba română, dar nu au un cadru propice pentru a o studia. În plus, nu e destul că nu cunosc suficient de bine limba română în școală. Acești copii sunt umiliți și victime ale bullying-ului din partea tinerilor români care nici ei nu înțeleg că este mai bine să îi ajute prietenește prin corectarea lor când vorbesc română, decât să râdă de ei.

În ciuda tuturor problemelor pe care le-au întâmpinat, acești tineri totuși vor să rămână în România și să facă ceva pentru țară. Poate că e timpul să facă și țara ceva pentru ei sau măcar pentru generațiile care vin.

Citiți și: