Dan Mașca, un român mai maghiar decât maghiarii

Articol disponibil în: Magyar Română

Dan Mașca a participat din partea POL (Partidul Oamenilor Liberi) la Congresul Național al PPMT de la Odorheiu Secuiesc din 22 aprilie.

În discursul său din cadrul deschiderii festive a Congresului, de altfel singurul susținut în limba română, Dan Mașca, român 100%, a dat dovadă de mai mult spirit maghiar decât mulți dintre cei din sală. În calitate de om politic a militat pentru crearea majorităților de lideri maghiari în comunitățile unde etnicii maghiari sunt majoritari și, de asemenea, este un mare susținător al introducerii plăcuțelor bilingve.

În timp ce unii români precum Dan Tanasa se luptă prin tribunale pentru eliminarea plăcuțelor bilingve din instituțiile publice, cu câștig de cauză, și pentru respectarea legii și Constituției, alți români, cum este cazul lui Dan Mașca, au ca viziune de guvernare descentralizarea și libertatea liderilor de a alege ce vor pentru comunitatea lor… cu toate că în România, oficial, nu există legi care să susțină în vreun fel acest demers.

Poate în viitor se va putea vorbi de autonomie și de guvernare locală descentralizată, însă în prezent, prin Constituție, limba oficială a României este limba română. Nu înțelegem de ce liderii maghiari nu se concentrează mai întâi pe ideea de obținere a oficializării limbii maghiare și apoi pe ideea de autonomie sau de introducere a plăcuțelor bilingve și a steagurilor secuiești. Cu atât mai puțin, nu înțelegem cum un român care, dincolo de afinitățile pentru comunitatea maghiară din zona în care locuiește, se dezice de Constituție.

Înțelegem că există legi care permit utilizarea limbii maghiare în comunitățile majoritare, însă ca român aflat în zona supranumită Ținutul Secuiesc impresia este că pășești în altă țară. Aproape nimeni nu vorbește limba română, iar cei care vorbesc au dificultăți în exprimare și înțelegere. Or, dacă în Ținutul Secuiesc legea fundamentală a țării nu este respectată – adică obligativitatea de a cunoaște limba română, de ce ar avea oricine așteptarea ca statul român să aprobe vreo lege în beneficiul comunităților majoritare?

[quote]

ARTICOLUL 12

Simboluri naţionale

(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.

(3) Imnul naţional al României este Deşteaptă-te române.

(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13

Limba oficială

În România, limba oficială este limba română.

[/quote]

Iată discursul lui Dan Mașca de la Odorheiu Secuiesc.

„Am reușit să schimbăm o lege fundamentală. Eu m-am născut în comunism, într-o comună de români 100% la graniță cu Ținutul Secuiesc, am copilărit doar cu români. Fără să cunoști, nu o să poți să ai viziune niciodată. Fără să cunoști adevărul, nu o să poți să ai niciodată o construcție solidă. Fără să ai libertatea să îți administrezi propria gospodărie nu o să poți să ai un Tîrgu Mureș mai autonom, nici un Mureș, niciun Ținut Secuiesc, nicio Transilvanie mai autonomă.

Nici acum noi nu avem libertatea pe care maghiarii o au în Ungaria. Pentru mine ca român este inexplicabil cum Budapesta și Bucureștiul pot să mențină de zeci de ani discriminarea între proprii maghiari din Transilvania. Cum este posibil ca timp de zeci de ani să dai unui ONG numit UDMR libertatea să candideze ca un ONG, iar timp de 25 de ani ceilalți maghiari să trebuiască să își facă pe o altă lege a partidelor un partid cu 25000 de semnători din 18 județe chiar dacă ei voiau să guverneze doar Ținutul Secuiesc.

Doar când vei avea această libertate de a fi ales tu vei reuși să aduci mai mult în guvernarea comunității și poate vei găsi pe lângă maghiarii secui de lângă tine prieteni. În 2015 am reușit câțiva oameni să schimbăm legea partidelor,  am făcut o mică breșă și am creat acest POL. În 2015 am insistat foarte mult la maghiarii din comunitatea în care trăiesc de zeci de ani să vină pentru că noi trăim de fapt într-un oraș în care avem două majorități, metaforic spus. Istoria nu mai pot să o schimb, dar putem face istorie.

Cu mica mea experiență politică, am reușit ca în câțiva ani maghiarii să fie majoritari în Consiliul Local. Un român a militat ca maghiarii să fie majoritari pentru a-și putea guverna comunitatea, să își pună plăcuțe bilingve pentru că sunt majoritar maghiari. Dacă nu reușim noi să spunem atât Bucureștiului, atât Budapestei să ne dea libertate, să nu ne mai controleze, nu vom reuși niciodată să facem niciun fel de descentralizare fiscală și autonomie locală.”