Eșecul proiectului maghiar de preluare a presei din Transilvania: 29 de milioane de euro risipite și redacții închise

Articol disponibil în: Magyar Română

În ultimii șase ani, Guvernul de la Budapesta a cheltuit aproximativ 29 de milioane de euro pentru preluarea și dezvoltarea presei de limbă maghiară din Transilvania, prin intermediul Asociației Transylvanian Media Area, un proiect finanțat de statul ungar. În ciuda acestor investiții masive, proiectul s-a dovedit a fi un eșec, majoritatea publicațiilor fiind fie închise, fie reduse drastic, iar o parte din bani s-au întors în Ungaria, potrivit unei investigații realizate de publicații independente maghiare din România, citată de Transtelex.

Publicația Transtelex subliniază că, deși s-au investit miliarde de forinți în construirea unei prese maghiare durabile în Transilvania, rezultatele au fost dezamăgitoare: multe redacții și ziare au fost închise, iar mulți jurnaliști au fost concediați. Investigațiile realizate de UH.ro și Magyar Hang au dezvăluit că, în ciuda acestor resurse financiare semnificative, proiectul nu a reușit să atingă obiectivele sale ambițioase.

Un factor determinant al eșecului a fost managementul defectuos al trustului media, care a preferat să dea salarii mari consultanților și directorilor, în detrimentul redacțiilor și jurnaliștilor. Spre exemplu, Demeter Szilárd, managerul proiectului, și-a înconjurat echipa cu o serie de consultanți bine plătiți, în timp ce salariile jurnaliștilor au rămas modeste. Un exemplu notabil este cel al soției lui Demeter, Andrea Birtalan, care, fără experiență în domeniul media, primea un salariu lunar brut de 43.419 lei (echivalentul a 5.000 de euro net), ca manager responsabil de relațiile financiare externe.

Pe lângă nepotismul evident, proiectul a fost marcat și de cheltuieli extravagante care ridică semne de întrebare. Un exemplu notoriu este achiziționarea unui SUV de lux Cadillac Escalade, cu un motor de 6,2 litri, în timp ce trustul media se confrunta cu probleme financiare și concedia masiv personalul din redacții.

Un alt caz relevant este cel al lui János Szentmártoni, fost secretar de stat adjunct în guvernul maghiar, care a fost plătit între 2.000 și 2.500 de euro pe lună pentru funcția de redactor-șef al unei publicații, în ciuda lipsei de rezultate notabile.

Investigația a mai scos la iveală că o parte din fondurile destinate dezvoltării presei din Transilvania s-au întors în Ungaria prin intermediul unor companii legate de această țară. Fondurile primite din Fondul Gábor Bethlen, care ar fi trebuit să fie folosite pentru dezvoltarea presei maghiare din România, au fost redirecționate către firme maghiare, fără a produce dezvoltări semnificative la nivel local.

Situația presei maghiare din Transilvania s-a înrăutățit semnificativ în 2023, când majoritatea produselor de presă scrisă și-au suspendat activitatea, iar concedierile au devenit o practică comună. Dintr-un trust media care avea inițial între 170 și 190 de angajați, doar aproximativ 40 au fost păstrați. În același timp, unele dintre cele mai valoroase active ale trustului, cum ar fi postul de radio Rádió Gaga, au fost parțial vândute unui important antreprenor român, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a asociației.

Asociația Transylvanian Media Area a fost înființată în 2018, când a primit un prim grant în valoare de 1,45 miliarde de forinți din partea guvernului ungar. Proiectul a fost coordonat de Demeter Szilárd, care, în cercul lui Viktor Orbán, a promovat ideea creării unui trust media puternic pentru reînnoirea presei maghiare din Transilvania. Deși inițial promisiunile erau ambițioase, povestea a început să se destrame în decembrie 2022, când s-au produs primele concedieri masive.

Între 2018 și 2021, aproximativ 7,45 miliarde de forinți (echivalentul a 20 de milioane de euro) au fost direcționați către acest proiect în Transilvania. Majoritatea proprietarilor de publicații locale au fost abordați cu oferte, unii dintre aceștia susținând chiar că au fost șantajați să-și vândă ziarele. Totuși, publicațiile cu influență din partea UDMR au reușit să reziste.

O altă practică controversată a fost legată de radiourile locale, unde proprietarii au primit frecvențele gratuit de la statul român, pentru ca ulterior să le vândă conglomeratului media pe sume importante, ridicând întrebări legate de transparența acestor tranzacții.

Proiectul ambițios al Guvernului ungar de a crea o presă maghiară puternică în Transilvania s-a dovedit a fi un eșec major. În ciuda resurselor financiare semnificative investite, rezultatele au fost sub așteptări, iar viitorul presei maghiare din România rămâne incert, în timp ce redacțiile continuă să fie reduse sau închise.